Şeful CNADNR contraatacă: „Am oprit o serie de robineţi prin care se scurgeau resursele companiei“

Directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) susţine că, în prezent, există o campanie susţinută de boicotare a măsurilor pe care le-a luat de când a venit la conducerea companiei, pentru că „s-au închis o serie de robineţi prin care se scurgeau resursele companiei“.

Reacţia lui Cătălin Homor vine după ce un grup de iniţiativă pentru „restructurarea şi reprofesionalizarea CNADNR“ a acuzat conducerea companiei de management defectuos.

„Trag un semnal de alarmă asupra a cea ce se întâmplă în companie şi în afara ei.
Eu am primit un mandat pentru a reorganiza compania, să o restructurez, astfel încât să funcţioneze după principii legale, normale, totul să se concretizeze în succes: infrastructură de bună calitate, infrastructură de autostrăzi după care tânjim de foarte mulţi ani.
Am întreprins deja numeroase măsuri concrete care se pare că au deranjat. Scopul măsurilor a fost de a opri o serie de robineţi prin care se scurgeau resursele companiei.
Se pare că nu a mai fost răbdare şi se duce o campanie susţinută de boicotare a acestor măsuri care au ca scop revitalizarea companiei", a declarat, luni, Cătălin Homor, într-o conferinţă de presă.

El a subliniat că acest sabotaj poate veni de oriunde, din interior sau din exterior, însă, „indiferent de unde vine, tot la exterior se ajunge“.

Ce măsuri deranjante a întreprins Homor

Potrivit lui Homor, printre măsurile întreprinse, şi care deranjează, se numără sistemul antifraudă de la Feteşti, gestionarea lucrărilor de deszăpezire, astfel încât să nu mai fie cazul să alocăm contracte direct unor companii fără negocieri şi licitaţii cum prevede legea.

În plus, directorul companiei susţine că a creat atractivitate în ceea ce priveşte achiziţiile publice prin semnarea unor contracte cadru pe patru ani, astfel încât concurenţa va fi mult mai acerbă, iar rezultatele mai spectaculoase.

„Vor fi contracte semnate cu mai mulţi agenţi economici pe patru ani, astfel încât iarna să nu ne mai ia prin surprindere.
Vom avea acelaşi sistem şi pentru celelalte lucrări de întreţinere, tot acorduri cadru pe patru ani prin care ne-am propus să creştem calitatea infrastructurii rutiere“, a subliniat Homor.

Riscuri de sabotaj

În ceea ce priveşte autostrada Piteşti-Sibiu, directorul CNADNR susţine că graficele sunt respectate, iar la lotul Orăştie-Sibiu s-a luat decizia de a se executa lucrările de reparaţii în regie proprie, „pentru a elimina riscul ca procedura să fie sabotată, pentru că riscul este mare“, şi din dorinţa de a repune autostrada în circulaţie cât mai repede.

Termenul pentru finalizarea lucrărilor este septembrie, dar este posibil să fie devansat.

Directorul general al CNADNR a admis că există foarte multe probleme în sistem, dar acestea sunt chestiuni istorice şi acestea sunt blamate tocmai de persoane care au făcut parte din conducerea companiei în trecut.

„Problemele semnalate vin din perioada în care aceştia au fost la cârma acestei companii. Sunt responsabili cu contractul Bechtel, etc.“, a mai spus Homor.

El a adăugat că printre alte măsuri care au deranjat se numără şi înfiinţarea departamentului de proiectare, care urmează să fie implementat la nivelul companiei, pentru că lipsa acestuia reprezenta o pârghie în a jongla cu proiectele.

„Alţi robineţi se vor opri cu aceste departamente de proiectare“, a punctat directorul CNADNR.

De asemenea, potrivit lui Homor, va fi implementat un departament de control intern, prin care se va controla tot ce se întâmplă în companie, acolo unde riscul de a se produce frauda este mare.

Totodată, şeful CNADNR a atras atenţia şi constructorilor că, prin dezvoltarea capacităţii de executare a lucrărilor în regie proprie, Compania va putea rezilia contractele cu aceştia în orice moment.

Unde-s banii pentru întrreţinerea drumurilor?

CNADNR are la dispoziţie pentru acest an doar 45% din suma necesară pentru efectuarea tuturor lucrărilor de întreţinere necesare pentru şoselele din România, a declarat Florin Dascălu, director de întreţinere în cadrul companiei.

„Anual se strâng 200 de milioane de euro pe an din roviniete, bani care merg în bugetul CNADNR pe proiectare, pe alocare lucrări, deşi destinaţia lor ar trebui să fie integral pe întreţinere. Însă întreţinerea primeşte doar 40%.
Aceasta deşi Banca Mondială spunea că ar trebui alocaţi 20.000 de euro pe kilometru pe an, adică 300 de milioane de euro pe an pentru întreţinerea drumurilor din România.
Anul acesta am la dispoziţie doar 45% din bugetul care mi-ar fi necesar să fac toate lucrările de întreţinere“, a spus Florin Dascălu.