Scumpirea taxei pe apa uzinată cu 55% îngenunchează Hidroelectrica. FP cere deputaţilor să nu aprobe proiectul

Un proiect de lege dezbătut în prezent în Camera Deputaţilor, propune un tarif fix de 33 RON/ MWh produs pentru contribuţiile datorate ANAR de către producătorii de energie hidroelectrică.

Fondul Proprietatea („Fondul”) îşi exprimă îngrijorarea majoră cu privire la posibilele efecte negative asupra Hidroelectrica induse de majorarea taxei pe apă uzinată pe care compania ar trebui să o plătească Administraţiei Naţionale Apele Române („ANAR”), conform proiectului de lege PL-x 97/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 225/2020 privind modificarea anumitor acte normative şi stabilirea măsurilor în domeniul agriculturii.

Proiectul de lege PL-x 97/2021, dezbătut în prezent în Camera Deputaţilor, propune un tarif fix de 33 RON/ MWh produs pentru contribuţiile datorate ANAR de către producătorii de energie hidroelectrică. Această sumă reprezintă o creştere de peste 55% pentru Hidroelectrica, având în vedere că în ultimii 5 ani compania a plătit  o taxă echivalentă cu aproximativ 21 RON / MWh produs.

Comentând pe marginea acestui subiect, Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Bucureşti şi Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea a declarat: „Fondul salută introducerea unui tarif  fix bazat pe energia electrică produsă, care este un mecanism mai transparent, şi neutru din punct de vedere tehnologic, pentru a determina contribuţiile datorate ANAR şi nu necesită ca Hidroelectrica să instaleze echipamente de măsurare a apei. Cu toate acestea, suntem profund îngrijoraţi de nivelul propus al taxei, care generează costuri suplimentare arbitrare şi nejustificate pentru companie, întrucât taxa pe apă plătită de Hidroelectrica va creşte de la aproximativ 350 milioane RON la aproape 528 milioane RON într-un an hidrologic mediu . Considerăm că este o creştere inutilă şi nerezonabilă, favorizând pe nedrept o altă instituţie de stat, mai ales că serviciile de gestiune a apei furnizate de ANAR nu s-au îmbunătăţit şi, prin urmare, nu justifică o creştere a acestei taxe. Această majorare reprezintă un  regres  în ceea ce priveşte rentabilitatea Hidroelectrica şi transmite un mesaj negativ investitorilor din sectorul energetic românesc. Solicităm Camerei Deputaţilor să nu aprobe nivelul propus al taxei pe apă şi să permită analizarea în continuare a nivelului potrivit al acesteia.”

Este important de precizat că contribuţiile aferente apei uzinate plătite de Hidroelectrica în 2018 şi 2019 au reprezentat 48,1%, respectiv 45,4% din veniturile curente ale ANAR şi au reprezentat 74,2% , respectiv, 55,7%2  din cheltuielile salariale plătite angajaţilor ANAR95, având în vedere că acestea sunt în continuă creştere.

De asemenea, merită menţionat faptul că, în plus faţă de taxa pe apă, activitatea Hidroelectrica este împovărată de mai multe proiecte de investiţii istorice  aflate în derulare, al căror scop principal este gestionarea raţională şi sigură a resurselor de apă, în timp ce componenta de producere a energiei electrice este relativ minoră. Multe dintre aceste investiţii  istorice, care oferă în esenţă un serviciu public, au aparţinut de-a lungul timpului ANAR. În ceea ce priveşte aceste investiţii în esenţă publice, la sfârşitul anului 2019, Hidroelectrica a trebuit să recunoască ajustări negative de valoare în valoare totală de peste 3,2 miliarde RON.

Fondul Proprietatea semnalează riscurile majore pentru Hidroelectrica, angajaţii săi şi statul român, în cazul în care cadrul legislativ în domeniul apei rămâne neschimbat:

• Impact negativ asupra valorii şi profitabilităţii companiei şi  înrăutăţirea percepţiei investitorilor asupra riscului companiei şi a riscului de ţară în general;

• Costuri mai mari de producţie pentru cel mai mare producător de energie electrică din România.

• Acces diminuat la finanţare ca urmare a  scăderii profitabilităţii şi a lipsei de încredere generată de creşterea arbitrară a anumitor preţuri/ costuri;

• Impact negativ asupra dividendelor şi impozitelor plătite de companie statului român;

• Creşterea potenţială a preţurilor la electricitate în România;

• Impact negativ asupra României în ceea ce priveşte ţintele de energie verde, întrucât 100% din producţia Hidroelectrica provine din surse regenerabile.

Fondul Proprietatea face apel la membrii Camerei Deputaţilor să ia în calcul toate aceste consideraţii şi să nu aprobe în plen nivelul propus al taxei pe apă şi să retransmită proiectul de lege Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaţilor pentru o analiză detaliată a nivelului taxei pentru producătorii de energie hidroelectrică.