Schimbare de atitudine: BNR susţine despăgubirile pentru clauzele abuzive

Oficialii Băncii Naţionale a României (BNR) recunosc, pentru prima dată, dreptul clienţilor păgubiţi de bănci de a cere despăgubiri pentru clauzele abuzive inserate în contractele de credit ale acestora.

Afirmaţia a fost făcută de către viceguvernatorul Bogdan Olteanu, la un seminar destinat relaţiei bancă-client în privinţa clauzelor abuzive, şi vine după o lungă perioadă în care BNR, în frunte cu guvernatorul Mugur Isărescu, a susţinut că n-ar trebui să existe plăţi retroactive şi că oamenii să-şi asume ce au semnat în contracte.

„Nu există clauze abuzive acceptabile. Orice clauză abuzivă trebuie eliminată, iar cel care a fost păgubit trebuie să fie despăgubit“, a declarat Bogdan Olteanu în deschiderea forumului, citat de HotNews. Pe de altă parte, el spune că „dacă se trece o anumită limită“ în privinţa relaţiei dintre bănci şi clienţi, atunci volumul creditării va scădea, într-o perioadă în care se doreşte repornirea creditării pentru susţinerea economiei. Mai mult, şi costurile creditării vor creşte, ca urmare a pericolului ca instanţele să găsească ilegale anumite practici bancare. Evident, soluţia cea mai la îndemână este eliminarea clauzelor respective din contracte, însă acest lucru va afecta veniturile băncilor.

Dialog, nu proces

Alexandru Păunescu, şeful Direcţiei Juridice din BNR, spune însă că problemele dintre bănci şi clienţi ar trebui rezolvate prin dialog, nu prin apelarea la instanţele de judecată. „Problema bancă-client este una de comunicare. Nu numai una dintre părţi poate fi considerată vinovată, iar discuţiile privind clauzele contractuale trebuie să aibe loc la momentul semnării contractului, nu după nu ştiu căţi ani de la semnarea lor“, a afirmat Păunescu. El susţine că anularea unor comisioane şi a unor dobânzi în instanţă nu este cel mai bun lucru. „Au existat decizii ale unor instanţe care au anulat unele comisioane sau dobânzi. E imposibil ca printr-o hotărâre judecătorească să elimini preţul însuşi al unui contract, dobânda“, a completat şeful Direcţiei Juridice din BNR.

Pe de altă parte, clienţii care se consideră păgubiţi punctează faptul că în acest moment doar ei suportă costul clauzelor, iar băncile nu îşi asumă nimic. De asemenea, clienţii acuză faptul că băncile au modele tipizate de contracte şi că mai nimic din acestea nu se „negociază“ cu banca.

De la Ana la Caiafa

Dezbaterile vin în contextul în care de la 1 octombrie ar trebui să intre în vigoare prevederile din Codul de Procedură Civilă care permit procese colective împotriva prestatorilor de servicii. Articolele respective permit Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) sau asociaţiilor de profil să denunţe în instanţă clauzele abuzive şi să le elimine din toate contractele. Miza o constituie faptul că odată găsită a fi abuzivă, o astfel de clauză trebuie eliminată din toate contractele ce o conţin. 

Codul de Procedură Civilă a intrat în vigoare la 15 februarie, însă prevederile privind clauzele abuzive au fost amânate pentru 1 iulie, iar apoi pentru 1 octombrie.

Băncile nu au dorit ca instanţele inferioare din România să se ocupe de astfel de procese, motivând că pot pierde la tribunal, dar pot câştiga la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi că, astfel, pot suferi daune. Pe de altă parte, Înalta Curte nu doreşte să preia procesele colective privind clauzele abuzive din contractele de servicii, pentru că ar greva foarte mult activitatea acestei instituţii.

Guvernul a aprobat, miercuri, înfiinţarea unui tribunal comercial în Bucureşti, care se va ocupa de litigiile din mediul de afaceri, cum ar fi cele privind insolvenţa şi concurenţa neloială, urmărindu-se judecarea cu celeritate a cauzelor în domenii sensibile.

Pierderi de un miliard de euro

Până acum nu s-a adoptat o nouă decizie de amânare, a afirmat Aurel Moţiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei. BNR s-a opus de-a lungul timpului atât iniţiativei legislative privind clauzele abuzive, care este un drept european, cât şi OUG 50/2010 care obligă băncile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare.

Banca centrală a transmis recent Ministerului Justiţiei că impactul măsurii privind eliminarea clauzelor considerate abuzive ar fi de 4,8 miliarde de lei, dar că măsura nu ar afecta stabilitatea sectorului financiar. Băncile, însă, au calculat pierderi care ajung la 10 miliarde de lei, iar dacă vor fi puse să plătească retroactiv sumele pot ajunge la 24 de miliarde de lei.

Ce înseamnă o clauză abuzivă

O clauză ar putea fi considerată abuzivă dacă nu este negociată, dacă prestatorul de servicii a modificat unilateral contractul sau dacă dobânzile variază în funcţie de o serie de indicatori netransparenţi, precum „indicele intern de referinţă“ al băncilor. Clienţii acuză şi instituirea unor comisioane care nu erau prezente în contractul iniţial, precum comisionul de risc. În studiul BNR trimis Ministerului Justiţiei, banca centrală a identificat diferenţe semnificative între marjele fixe la creditele cu dobândă variabilă legate de un indice extern.