Saracia i-a facut pe cercetatori sa se apuce de afaceri imobiliare
0In Europa, cercetarea depinde de o putere care nu se schimba
Cercetarea o duce greu. A scazut si numarul cercetatorilor, dar si finantarea. Inainte de '90, erau 170.000 de cercetatori, iar finantarea, 1% din PIB. Astazi mai avem 15.000 de cercetatori, iar finantarea nu depaseste 0,27% din PIB. Cand vin in Romania, investitorii intreaba cum stam cu cercetarea si cu nivelul de instruire a cercetatorilor. Aceasta deoarece se stie ca fara cercetare nu se poate vorbi de competitivitate in piata. Actualmente, inovarea este rupta de industrie si o buna parte din institutele de cercetare, vandute pe nimic, au devenit veroase afaceri imobiliare.
La noi - 0,27%, la ei - 3% din PIB
In tarile UE, cercetarea se desfasoara cu gandul la Agenda Lisabona si beneficiaza de 3% din PIB-ul comunitar, de 10 ori mai mult raportat la PIB-ul romanesc. Cu toate acestea, specialistii sunt optimisti. "Pentru 2005, cercetarea a primit o majorare de 1.500 miliarde lei. Cercetatorii au inteles ca trebuie sa se implice in necesitatile economiei, caci fara inovare nu exista competitivitate. Insa fara un rol riguros al calitatii, agentii economici nu sunt interesati sa faca investitii nici in cercetare, inovare si nici in tehnologii", sustine Ion Stanciulescu, presedintele Uniunii Patronale din Cercetare-Proiectare - UPCP. Acesta considera ca, asa cum se intampla in tarile UE, cercetarea ar trebui sa depinda de o putere care nu se schimba. "Acolo nu statul se ocupa de cercetare, ci societatea civila sau o societate nationala. In Marea Britanie, spre exemplu, cercetarea depinde de o suta de ani de Consiliul Coroanei, independent de factorii politici", sustine Stanciulescu. Acesta opineaza ca IMM-urile din Romania au cea mai mare nevoie de inovare si stiu cel mai bine ce le trebuie. Ca atare, cei care finanteaza cercetarea o pot face in asa fel incat banii sa treaca prin IMM-uri, iar acestea sa-i comande cercetarii produsele dorite. "In tarile nordice, IMM-urile isi unesc programele cu cele ale cercetarii, dublandu-si bugetele. Asa a ajuns Finlanda, din fabricant de hartie, lider in domeniul comunicatiilor", sustine Ion Stanciulescu.
Institute de cercetare disparute fara urme
Radu Minea, liderul sindicatelor din cercetare, atrage atentia asupra vanzarii, de cativa ani buni, a unor institute cu nume din Romania. Unele au fost vandute pentru terenuri, altele pentru hale. "Cumparatorii sunt niste nume obscure, folosite pentru a ascunde nume mari", sustine Radu Minea. Au disparut astfel Institutul National al Sticlei, care a avut nesansa de a fi langa Autostrada Soarelui, dar si Institutul de Cercetare Urbanistica Prodomus, aflat langa Ambasada SUA. Institutul de Cercetari Sectoare Calde a fost transformat in depozite si hale. Aceeasi soarta a avut-o si Institutul de Cercetare pentru Produse Refractare din Brasov. Cel mai recent exemplu este vanzarea ICEM, Institutul de Cercetari Metalurgice, care are intinse terenuri chiar alaturi de Lacul Morii.