Românii şi străinii au rezervat aproape toate locurile de cazare din satele turistice, pentru Crăciun şi Revelion

ocurile de cazare din zonele turistice rurale sunt ocupate în proporţie de 80% pentru Crăciun şi Revelion, potrivit Mariei Stoian, preşedintele fondator al Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) România.

Aceasta spune că turismul rural, în special ecoturismul, este din ce în ce mai căutat, atât de turiştii români, cât şi de cei străini, care vin din ţări precum Ungaria, Austria, Germania şi Franţa.

„De la an la an, atât în perioada sărbătorilor, cât şi în sezon şi extrasezon, numărul turiştilor înregistrează o uşoară creştere de aproximativ 5 - 10 procente în zonele tradiţionale turismului rural precum: Bran-Moieciu-Fundata, Rucăr-Dâmbovicioara, Durău-Târgu Neamţ-Roman, Albac-Arieşeni, Balvanyos-Covasna, Tismana-Peştişani, Ciocăneşti-Poiana Stampei-Vama, Botiza-Sighetu-Marmaţiei, Ruginoasa-Iaşi, Sărata-Monteoru-Berca, Lepşa-Vrancea etc”, a spus Stoian, citată de news.ro.

Tarifele pornesc de la 100 de euro de persoană pentru minivacanţa de Crăciun la o pensiune rurală şi pot ajunge la câteva sute de euro de persoană pentru Revelion.

Turiştii prefer în ultimul timp să se cazeze în pensiuni tip conac boieresc, prezente în zone precum Vâlcea, Prahova, Neamţ, dar şi în pensiuni cochete, cu servicii spa, şi foste case parohiale, amenajate ca pensiuni, cum este cazul zonei Criţ din Braşov.

„Începând cu anii ’90 turismul rural este forma de turism care a fost dezvoltată de la zero. De la an la an are cea mai mare căutare în rândul turiştilor, fie că vorbim de români sau străini”, a adăugat Maria Stoian.
Numărul pensiunilor aflate în zone favorabile turismului rural a crescut, iar pensiunile existente şi-au sporit numărul camerelor, au adus facilităţi noi, precizează preşedintele ANTREC.

„Căutăm să punem accent pe experienţele de călătorie, promovând pensiunile care oferă turiştilor posibilităţi cât mai diferite şi animate de petrecere a timpului liber: organizare de ateliere meşteşugăreşti, micro-fermă, drumeţii, programe de cules de plante medicinale, cursuri de echitaţie, călărie în munţi, tururi tematice, programe cu ansambluri folclorice şi lecţii de dans, lecţii de gătit, pescuit sportiv, cicloturism, degustări de vinuri, plimbări cu căruţa sau sania trasă de cai”, menţionează Maria Stoian.

Un alt segment care se dezvoltă în prezent foarte mult este ecoturismul, care este una din cele mai căute forme de către turiştii străini.

„Un număr considerabil provin din ţările vecine, precum Ungaria, ori, în ultimii ani, Austria. Dintre aceştia majoritatea sosesc pe cont propriu. Alte pieţe populare turismului rural românesc sunt Franţa şi Germania”, subliniază Maria Stoian.