Romanii se imprumuta tot mai mult ca sa-si cumpere case

In primele sapte luni ale anului, creditele ipotecare si imobiliare au crescut de doua ori mai mult decat cele de consum

In primele sapte luni ale anului, creditele imobiliare si ipotecare acordate de banci populatiei au crescut cu 40 la suta, in timp ce creditele de consum au inregistrat o dinamica mult mai modesta in aceeasi perioada: o crestere de doar 15,8 la suta, conform datelor furnizate de Directia de Studii a BNR. La sfarsitul lui iulie, valoarea creditelor imobiliare si ipotecare contractate de populatie se ridica la peste 28.000 de miliarde de lei, dintre care mai mult de o treime au fost contractate in Bucuresti. Cu tot interesul in crestere pentru creditele imobiliare si ipotecare, valoric, creditele de consum se situeaza mult deasupra creditelor pentru locuinte, insumand la sfarsitul lui iulie aproape 64.000 de miliarde de lei. Imprumuturile imobiliare se ridicau la sfarsitul primelor sapte luni ale anului la 18.000 de miliarde de lei, in timp ce nivelul creditelor ipotecare era de 10.600 de miliarde de lei. Cresterile inregistrate de creditele pentru achizitionarea de imobile s-au situat la niveluri apropiate in perioada analizata: un plus de 4.400 de miliarde pentru creditele imobiliare si de 4.700 de miliarde pentru cele ipotecare. Sumele obtinute din credite imobiliare si ipotecare au destinatii similare: cumpararea, extinderea sau amenajarea locuintelor. Insa riscurile asumate de banca, respectiv de client sunt diferite: in cazul creditelor ipotecare, daca imprumutatul nu plateste risca sa-si piarda casa, in timp ce pentru imprumuturile imobiliare sunt solicitate alte tipuri de garantii (venituri, asigurari, giranti etc). Pentru ca banca isi asuma riscuri mai mici in cazul creditelor ipotecare, dobanda poate fi mai mica decat cea practicata la imprumuturile imobiliare. Evolutia creditelor imobiliare si ipotecare in primele sapte luni este oarecum surprinzatoare. Asta pentru ca BNR a adoptat la sfarsitul anului trecut norme de creditare mult mai stricte in ce priveste veniturile solicitantilor si avansul platit de client, care ar fi trebuit sa conduca la franarea creditarii.