Românii scapă de recesiune, dar nu și de prețurile mari. Ce ne așteaptă în 2024, prognoza unor economiști de la UBB

Economia României ar putea marca în acest an o creștere economică timidă, dar peste cea din 2023, însă inflația și deficitul vor continua să ne dea bătăi de cap. Aceasta este prognoza unei echipe de profesori ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.

Echipa de specialiști ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor, vine cu câteva vești bune și altele mai puțin bune, în prognoza pentru 2024. Cunoscuți pentru acuratețea predicțiilor, clujenii au fost remarcați în trecut și de BBC pentru rezultatele lor.

Într-o discuție cu „Adevărul”, prodecanul Levente Szasz pornește de la ideea că în 2024 ar trebui să ne așteptăm la o creștere a PIB-ului României, creștere care se va baza pe creșterea consumului, dar și la un deficit încă mult prea ridicat. În opinia lui Szasz și a colegilor săi, creșterea veniturilor reale disponibile deschide calea pentru o reaccelerare modestă a creșterii PIB (la 3%).

De unde pornim?

Economiștii clujeni amintesc că în 2023 economia României a încetinit serios, chiar dacă a rămas în continuare pe creștere.

„Încetinirea semnificativă a creșterii economice provine în mare parte din scăderea cererii domestice și a celei externe, după ce gospodăriile din România au devenit mult mai prudente în privința consumului, amintesc autorii. În plus, economia Zonei Euro, principalul partener comercial, a avut, de asemenea, doar o creștere modestă”, se menționează în studiul economiștilor clujeni.

În opinia lor, economia României a avut o performanță relativ bună, cel puțin comparativ cu celelalte țări din Estul constinentului.

„Chiar și în aceste condiții, o decelerare mai puternică a putut fi evitată datorită suportului puternic al fondurilor UE pentru investiții. Astfel, într-o comparație internațională, economia României a avut o performanță relativ bună, arătând o rată de creștere mai ridicată față de țările din Europa Centrală și de Est (de exemplu, Cehia, Ungaria și Polonia au avut de înfruntat o ușoară scădere a PIB-ului), cât și față de media UE (o creștere de aprox. 0,5%), așa cum reiese din datele Eurostat publicate pentru perioada T1-T3 2023.”

O veste bună

Clujenii anticipează o ușoară accelerare a creșterii Produsului Intern Brut al României, până la aproximativ 3% în acest an, față de 1,4% în perioada T1-T3 2023.

Economia ar putea beneficia de un impuls semnificativ pe măsură ce ritmul de creștere al venitului real disponibil se redresează, susținând astfel consumul, iar fondurile UE vor continua să stimuleze investițiile. În plus, autorii studiului anticipează o îmbunătățire modestă a cererii externe, în special în a doua jumătate a anului 2024, care ar putea sprijini exporturile românești.

„Creșterea va fi bazată pe o creștere a veniturilor reale ale gospodăriilor, bani veniți din creșterea salariului minim, creșterea pensiilor, dar și din intrarea continuă a fondurilor europene pentru investiții, în special în infrastructură”, explică Levente Szasz.

În ceea ce privește bugetul statului, implementarea recentă a unor măsuri fiscale, cum ar fi eliminarea treptată a regimurilor de impozitare preferențiale pentru diverse sectoare și majorarea impozitelor pentru companii, ar putea exercita presiune asupra acestora. Cu toate acestea, impactul negativ asupra creșterii PIB-ului ar putea fi parțial echilibrat de creșterea cheltuielilor guvernamentale, în special pentru pensii și salarii.

Veștile proaste

O primă veste proastă este că România nu va scăpa nici în acest an de deficitul bugetar mare, în pofida măsurilor dure luate de Guvernul României. Se preconizează că deficitul bugetar va rămâne la un nivel ridicat, sugerând că vor fi necesare, cel mai probabil după alegeri, măsuri suplimentare de consolidare pentru a asigura o situație sănătoasă în finanțele publice pe termen mediu și lung, este una dintre concluziile studiului.

Același lucru se poate spune și despre inflație. Departe de a ajunge la valorile dinaintea pandemiei, inflația va continua să-i chinuie pe români și să ducă la scumpiri importante. Față de anul 2023, când în decembrie inflația a ajuns undeva în jur de 6%, este de așteptat să coboare cu doar un procent, dar și asta pe final de an.

Și asta nu e tot: „Inflația va avea o creștere temporară la începutul anului, din cauza măsurilor fiscale de creștere de impozite și taxe, introduse de guvern, după care inflația va reintra pe o pantă descendentă, dar lentă, ajungândm conform calculelor noastrem la 5,0% până la finalul anului”, adaugă Levente Szasz.

Economiștii au luat în calcul și contextul internațional complicat, cu un război la granița României și cu un altul nu foarte departe, în Orientul Mijlociu, dar și actele teroriste ale rebelilor Houthi din Yemen, care pot bloca comerțul într-o zonă esențială, în apropierea Canalului Suez. În ceea ce privește riscurile externe, acestea derivă, în principal, din tensiunile geopolitice și dintr-o dinamică economică globală încetinită, cred economiștii clujeni.

Referitor la industria României, care a marcat în ultima perioadă un declin, veștile nu sunt nici aici prea bune. Chiar dacă e posibil un ușor reviriment, perioada grea nu a fost depășită.

„Sectorul industrial nu se va stabiliza, în continuare sunt previziuni modeste. Seeviciile vor contribui mai mult la creștere, legat de creșterea consumului. Putem vorbi de primele semne și revenire doar moderată, totuși cu riscuri legate de evenimente globale și economia zonei euro”, precizează Szasz.

Același lucru se poate spune și despre exporturile României: „Exportul de bunuri și servicii ar putea să beneficieze de o recuperare (lentă) a cererii externe, dat fiind faptul că principalii parteneri comerciali ai României se așteaptă la o creșteri economică ușor redinamizată.”

E loc de optimism moderat

În opinia sa și a colegilor din echipă, în contextul peisajului geoeconomic fluid, există posibilitatea ca strategia de „nearshoring” (n.red. - relocarea unor fabrici din Ucraina, Rusia sau țările asiatice în România) să devină din ce în ce mai populară, reprezentând un potențial semnificativ pentru România.

„Cu toate acestea, suntem de părere că relocarea simplă a capacităților de producție în România din locații îndepărtate nu reprezintă cea mai eficientă abordare. Similar altor țări din Europa Centrală și de Est (și altor destinații potențiale pentru nearshoring), piața muncii din România este una strânsă, iar salariile au tendința de a crește relativ rapid. În acest context, producătorii din subsectoarele cu valoare adăugată scăzută ar putea întâmpina dificultăți în recrutare. Considerăm că orice relocare potențială ar trebui să fie însoțită de măsuri menite să sprijine creșterea productivității, de exemplu, prin adoptarea tehnologiilor de ultimă generație”

La final, prodecanul facultății clujene sintetizează totul, într-o singură frază. „Aș zice, putem să avem un optimism moderat, dar să ținem cont de riscurile economice care ne vor afecta cu siguranță”, încheie Levente Szasz.