Românii, obligați să aleagă între căldura din casă și traiul de zi cu zi. Consumul mare din ianuarie a crescut facturile de gaze cu 30%

Pentru mulți români, încălzirea nu mai este un confort, ci o alegere, fiind nevoiți să decidă dacă stau în frig și le rămân și ceva bani pentru traiul de zi cu zi sau stau confortabil la căldură și nu mai au bani pentru mare lucru după ce plătesc facturile la gaze.

România a intrat din nou în aceeași muncă a iernii în care frigul nu mai este doar o senzație, ci devine un cost. Un cost care se vede clar în apartamente, în case și, mai ales, în facturi. Iar vestea este că în ianuarie 2026 facturile la gaze vor fi cu până la 30% mai mari decât în ​​ianuarie 2025”, a declarat expertyul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Potrivit acestuia, luna trecută, cantitățile de gaze consumate în România, de consumatorii racordați în sistemele de distribuție (numeric cel mai mare fiind consumatorii casnici), au fost cu 18% mai mari decât în ianuarie 2025.

„Chiar dacă cantitățile de gaze din depozitele de înmagazinare a crescut cu 11%, acest consum suplimentar a fost acoperit în special din importuri, import care a venit cu prețuri de până la 40% mai mari. De precizat că în luna ianuarie 2025 eram net exportatori de gaze.

Gazele din depozitele de gaze au fost principala ”sursă” care a acoperit consumul în ziua cu cel mai mare consum de gaze din anul 2026, dar în fapt situația din România a fost salvată de gazele din import, care au avut cea mai mare flexibilitatea, având o creștere de aproape 500 % față de media lunii (față de 14% flexibilitatea gazelor din înmagazinare și 0,1% a gazelor din producția internă)”, a explicat Chisăliță.

Expertul în energie a explicat că majorarea valorii facturii la gaze în luna ianuarie la clienții casnici, se va datora în proporție de cca. 20% creșterii cantității de gaze consumate și cca 5% se va datora creșterii de preț al gazelor, ca urmare a gazelor scumpe achiziționate din import în ianuarie 2026 pentru a salva România în timpul gerului (prețurile gazelor achiziționate din import în ianuarie 2026 au fost cu până la 83% mai mari decât prețul stabilit administrativ pentru gazele din producția internă).

Încălzirea locuinței nu mai e un confort, este deja o alegere

Pentru mulți români, spune specialistul, încălzirea nu mai este un confort, ci o alegere între „să fie cald” și „să mai rămână bani”. În teorie, prețul gazului poate fi plafonat, reglementat, discutat în comunicate oficiale.

„În practică însă, gerul nu are nevoie de aprobări. Gerul vă intră în pereți, în ferestre, în colțurile reci ale apartamentelor vechi și obligă centrală să muncească dublu. Și aici e marea problemă, când frigul devine mai intens, nu se schimbă doar temperatura de afară — se schimbă și comportamentul din casă. Ținem centrală mai mult pornită, ridicăm termostatul „doar cu un grad”, aerisim mai puțin, stăm mai mult înăuntru. Consumul crește aproape pe nesimțite, dar factura vine perfect conștientă de cât ai ars. În apartamentele izolate, majorarea poate să însemne 100–200 lei în plus. În locuințele neizolate sau în case, poate însemna 200–400 lei în plus în luna ianuarie 2026. Iar asta într-un context în care salariile rămân aceleași, chiar dacă cresc mult costurile de întreținere”, a explicat expertul.

„Mii de blocuri pierd căldură ca o sită”

Dar poate cea mai amără concluzie e alta, după cum apreciază Dumitru Chisăliță: „România încă funcționează iarna după o loterie termică. Cine are un apartament în bloc izolat și vecini care încălzesc devine „norocos”. Cine stă la colț, la parter sau la ultimul etaj, cine are pereți umezi și tâmplărie veche plătește nu doar gazul, ci și toate greșelile vechi de construcție și întreținere.  Și mai e ceva, creșterea facturii iarna nu lovește doar confortul, ci și psihicul. Oamenii ajung să urmărească centrala ca pe un contor de stres: „cât să o mai țin?”, „ce temperatură să pun?”, „dacă scot un calorifer din funcțiune”, „dacă mă îmbrac mai gros?”. Asta nu e economie — se adaptează la un sistem în care locuințele eficiente sunt excepția, nu regula. Problema reală nu e că a fost un ianuarie mai rece. Problema e că, an de an, românii își pun îmtrebarea cum ne încălzim decent fără să nu ne îngropăm financiar?”.

În opinia expertului în energie, soluția va veni din investiții reale în eficiență energetică, în reabilitare termică, în centrale mai bune, în reglaje inteligente, în educația consumului și în protejarea celor vulnerabili.

Până atunci însă, spune Chisăliță, un apartament izolat bine scapă „mai ușor”. „Un apartament vechi, pe colț, cu pereți reci și ferestre obosite, plătește dublu, dar adesea asta se vede doar când gerul aduce niște facturi sesizabile. România nu are „problemă cu gerul”. România are o problemă cu faptul că mii de blocuri pierd căldura ca o sită”, a completat expertul în energie.

Calculele efectuate de președintele AEI arată că în ianuarie 2026 costurile estimative pentru încălzire, apă caldă, gătit, pentru o locuință izolată, au crescut față de ianuarie 2025:

a) Apartament

• 2 camere: 300 lei / ianuarie 2025 → 400 lei / ianuarie 2026 (+100 lei)

• 3 camere: 350 lei / ianuarie 2025 → 455 lei / ianuarie 2026 (+105 lei)

• 4 camere: 450 lei / ianuarie 2025 → 585 lei / ianuarie 2026 (+135 lei)

b) Casă (100–150 mp) 600 lei / ianuarie 2025 → 780 lei / ianuarie 2026 (+180 lei)

„Și asta e doar media. Dacă stai într-un apartament „problemă” sau într-o casă mai veche, creșterea se simte ca o palmă”, a adăugat specialistul.

„Ține termostatul mai jos” — sfatul care sună bine în teorie și prost în viață

Specialistul în energie a explicat că fraze de genul „ține termostatul mai jos”, lasă-l la 19 - 20 de grade deja înseamnă disconfort. „Când în casă ai 18°C, nu e doar frig. E disconfort, e umezeală, e oboseală. E copilul care face teme cu mâinile reci. E bunica cu două pături pe ea când doarme. E omul care muncește de acasă și tremură lângă laptop. Nu vorbim de „moft”. Vorbim de normalitate”, a explicat Chisăliță.

Acesta a explicat că facturile sunt mai mari când este foarte frig afară, pentru că și centrala muncește mai mult, dar și pentru că „ne echilibrăm pe importuri instantanee scumpe”.

„Aici e partea tehnică, fără poezie. Când afară scade temperatura, crește diferența dintre „tempetratura pe care o vrei în casă” și „cea de afară”. Centrala pornește mai des și stă mai mult pornită. Atât. Și mai e un adevăr pe care românii îl simt, dar puțin îl spun, la frig serios, nu contează dacă ai termostat „smart”, contează ca locuința să fie izolată.

În multe blocuri, confortul nu vine din centrala ta. Vine din noroc. Dacă ai vecini care încălzesc mult, îți „împrumută” căldură. Dacă ai apartament pe colț sau ultim etaj, plătești în factura de gaze „taxa de ghinion”, a adăugat expertul.