Românii nu mai emigrează pentru salarii, ci pentru că ţara nu funcţionează

Românii nu sunt satisfăcuţi de felul în care ţara funcţionează şi acesta a devenit unul din motivele principale pentru care emigrează, în ciuda atenuării diferenţelor salariale faţă de Vest, arată un studiu comandat de ţara noastră în contextul Preşedinţiei Consiliului UE şi realizat de Centrul pentru Studii de Politică Europeană (CEPS).

Acest studiu este cu atât mai relevant cu cât a fost discutat la finalul săptămânii trecut de miniştrii Finanţelor din UE în întâlnirea informală a ECOFIN, unde ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici a reiterat faptul că vrea să reducă mobilitatea muncitorilor, pentru a reduce exodul creierelor. Teodorovici a declarat că ţările europene din care pleacă multă forţă de muncă spre restul Uniunii Europene ar trebui să se gândească la „un pachet agresiv de măsuri” care să aducă o soluţie pentru mobilitatea selectivă.

Studiul evidenţiază faptul că România are cea mai mare proporţie de persoane active care locuiesc în străinătate, de 19,7%, respectiv 1,7 milioane de români. Procente mari se regăsesc şi în Lituania (14,8%), Croaţia (13,9%), Portugalia (13,8%), Letonia (12,6%) şi Bulgaria (12,4%), dar luând în considerare că aceste ţări au populaţie semnificativ mai mică decât a României, atunci şi numărul total de cetăţeni emigraţi este considerabil mai mic.  La polul opus se regăseşte Germania, cu numai 1% din populaţia activă muncind în altă ţară.

Nu numai numărul de persoane active emigrate este mare, ci şi procentul anual care pleacă în continuare. România „excelează” şi aici, anual circa 1% sau chiar 1,5% din populaţia activă rămasă luând calea străinătăţii.

În ceea ce priveşte fenomenul de „exod al creierelor” („brain drain”), studiul arată că în România impactul este mai puţin sever decât alte state din UE, dar emigrarea muncitorilor educaţi are totuşi impact negativ disproporţionat asupra productivităţii şi rezultatelor economice ale României.

Comisia Europeană notează însă că România este sursa a aproape jumătate din toţi muncitorii din asistenţă medicală care au emigrat în UE, Italia fiind principala ţară de destinaţie. Aceste pierderi ridică îngrijorări serioase cu privire la furnizarea de servicii de sănătate pentru populaţia de origine. România are acum cea mai mică densitate de doctori din UE şi aproape 25% din medici au părăsit ţara.

Diferenţele între salarii se atenuează, dar greu

Studiul mai arată că diferenţele salariale între ţările de origine şi ţările destinatare s-au mai atenuat, în special pentru România, Bulgaria şi Polonia. De exemplu, salariile din România au ajuns la circa 45% din salariile din Italia, în 2015, faţă de numai 30% în 2007 şi se estimează că vor ajunge la circa 60% din acestea până în 2020.

Dacă luăm în considerare şi veniturile raportat la preţuri, convergenţa este şi mai mare. Trebuie să facem acest lucru, pentru că acolo unde sunt salarii mai mari şi preţurile sunt superioare. De exemplu, arată studiul, veniturile românilor raportat la preţuri au ajuns la 60% din cele ale germanilor.

Salariile nu mai primează                                                                                                                

Însă dacă înainte salariul mai bun era motivul pentru care românii emigrau, cei care pleacă iau acum în considerare şi alţi factori. Studiile arată că emigranţii, în special cei cu calificări, părăsesc ţările cu instituţii slabe şi călătoresc către cele cu instituţii puternice. Calitatea instituţiilor contează mai mult pentru migranţii calificaţi, însă, în timp ce migranţii necalificaţi par mai atraşi de beneficiile sociale generoase din ţările gazdă.

Un studiu BERD arată că, dacă un lucrător este satisfăcut de calitatea aerului şi a apei, de educaţie, sistemul de sănătate, locuire şi drumuri şi transport în ţara de origine, intenţia de a emigra se reduce cu circa o treime. Potrivit studiului, acest lucru contează la fel de mult ca o majorare salarială care ar reduce cu 70% diferenţele între veniturile dintre ţara de origine şi o posibilă ţară gazdă.

Această satisfacţia de percepţie se poate măsura prin indicele progresului social, un indicator care măsoară capacitatea societăţii de a le oferi cetăţenilor nevoile de bază şi de a le crea condiţiile să îşi atingă potenţialul maxim. România şi Bulgaria sunt la coada acestui clasament.

Cât contribuie românii din străinătate la economia ţării

Calculele arată că cei 20% din români care muncesc în străinătate încasează venituri cât 50% din populaţia activă rămasă în România, aşadar majoritatea celor care au rămas se bazează considerabil pe ce bani le trimit cei care au plecat în străinătate. Potrivit datelor, românii plecaţi la muncă în străinătate contribuie cu 44,4 miliarde de euro la economiile ţărilor gazdă. Din aceşti bani, românii trimit şi acasă, maximul fiind înregistrat în 2007 şi 2007 când remitenţele reprezentau 3,5% din produsul intern brut al României. Acestea au scăzut, dar încă reprezintă 1,5% din PIB şi, în termeni absoluţi, se ridică la 60% din totalul investiţiilor străine directe.