Românii, în real pericol cu acordul autorităţilor: 57% din reţeaua de gaze este uzată şi cu durata de viaţă depăşită

Lipsa investiţiilor din ultimii 12 ani, îngreunate inclusiv de supraimpozitarea companiilor din energie, poate fi catastrofală pentru populaţie: 57% din reţeaua de gaze a României, respectiv 12.243 km de conducte şi branşamente, este uzată, având durata de viaţă depăşită cu circa 18 ani.

Situaţia se cunoaştea încă din anul 2007, când, în urma verificărilor făcute în teren, autorităţile au constatat că 40% din reţeaua de gaze prezintă un grad avansat de uzură, motiv pentru care, în Strategia energetică s-au prevăzut investiţii în valoare de 1.764 milioane de euro, dar până la sfârşitul anului 2016, majoritatea proiectelor nu au fost realizate şi puse în funcţiune, unele dintre acestea nefiind demarate sau fiind în stadiul de proiect.

Constatarea este făcută chiar de Curtea de Conturi, în urma auditului efectuat asupra pieţei gazelor din ţara noastră.

„Deşi au trecut peste 10 ani de la data aprobării Strategiei energetice a României prin Hotărârea Guvernului 1069/05.09.2007, act normativ prin care au fost prevăzute investiţii privind reabilitarea şi dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor, aceasta ca urmare a evaluării stării tehnice a reţelelor în 2007, când s-a constatat faptul că, reţelele de distribuţie a gazelor naturale sunt caracterizate printr-un grad ridicat de uzură a conductelor şi branşamentelor, circa 40% având durata normată de viaţă depăşită, la data de 31.12.2016, se remarcă faptul că, 12.243 km reprezentând cca 57% din totalul conductelor şi branşamentelor din oţel, au durata normată de viaţă depăşită (peste 18 ani)”, se arată în document.

Importuri „virtuale”

Dar acestea nu sunt singurele nereguli descoperite de Curtea de Conturi. Deşi România este printre primii producători de gaze naturale din Europa, consumând aproape întreaga producţie, fără a fi nevoită să importe prea mult, începând cu anul 2013 situaţia s-a schimbat radical.

„În perioada 2013-2014, din cantitatea totală de gaze naturale de 25.452.284 MWh importată, “fizic” a intrat pe teritoriul României, doar cantitatea de 21.624.289 MWh, diferenţa de 3.827.995 MWh (15%) reprezentând un “import virtual”. În aceste condiţii, factorii de decizie trebuie să analizeze modul de tranzacţionare prin intermediul acestei proceduri de tranzacţionare, astfel încât să fie eliminat riscul de a realiza exportul de gaze la preţuri mai mici decât cele la care se realizează importul de gaze, evitându-se înregistrarea de pierderi pentru economia naţională”, se arată în raport.

Statul nu ştie câţi km de conducte a concesionat

În plus, nu există o evidenţă clară a conductelor concesionate şi nici a investiţiilor, respectiv realizării acestora, asumate de companiile cărora li s-au concesionat conductele.

„În ceea ce priveşte contractele de concesiune a serviciului public de distribuţie a gazelor naturale, nu există o evidenţă a volumului fizic şi valoric al investiţiilor asumate prin contractul de concesiune şi documentele acestuia (caiet de sarcini, anexe, grafic de realizare a investiţiei, etc), respectiv nu a existat o evidenţă centralizată în ceea ce priveşte lungimea conductelor şi a branşamentelor realizate în baza contractelor de concesiune. 

Analiza modului în care a fost efectuată monitorizarea pieţei de gaze naturale a evidenţiat lipsa monitorizării unor indicatori necesari evaluării unei bune funcţionări a pieţei, în condiţiile renunţării la aplicarea preţurilor reglementate pentru clienţii finali, precum şi a unor activităţi derulate şi/sau care influenţează piaţa de gaze naturale (activitatea de transport şi distribuţie a gazelor naturale precum şi starea tehnică şi nivelul de mentenanţă a reţelelor de conducte de gaze naturale)”, se arată în documentul citat.

Preţul suportat de consumatori este prea mare, raportat la puterea de cumpărare

În ciuda tuturor acestor nereguli, în special cele legate de investiţiile în reţeaua de gaze a ţării, preţul gazelor naturale suportate de populaţie este mult prea mare, raportat la puterea de cumpărare.

„În România, preţul gazelor naturale destinate consumatorilor casnici, raportat la puterea de cumpărare, în semetrul II al anului 2016, a fost de 66,5 PPS/MWh, peste media Uniunii Europene, de 58,3 PPS/MWh”, arată Curtea de Conturi. 

La nivelul anului 2016 (semestrul II), din punct de vedere al ponderii taxelor şi contribuţiilor în preţul gazelor naturale pentru consumatorii noncasnici, România ocupa unul din primele locuri, cu o pondere de 31,68%, urmată de Danemarca cu 30,56% şi Suedia cu 22,14%. Cea mai redusă pondere în preţul gazelor naturale, a contribuţiilor şi taxelor a fost înregistrată în Croaţia (1,45%), Portugalia (1,81%), Polonia (1,92%), media la nivelul UE, reprezentând 10,7 %.