Românii din diaspora pompează 6,7 miliarde de euro în țară. Lucrătorii străini din România scot și ei o parte din bani către familiile lor, în special în Asia

Românii din diaspora au trimis acasă 6,714 miliarde de euro în 2024, în timp ce lucrătorii străini din România au expediat doar 1,369 miliarde în țările de origine – și în scădere. Diferența rămâne majoră, dar raportul dintre banii primiți și cei trimiși se tot strânge, semnalând schimbări economice și demografice profunde. 

Banii trimiși acasă de lucrătorii străini aflați în România au atins un nivel record în 2024, depășind 1,3 miliarde de euro. Această sumă echivalează cu aproximativ 20% din totalul remiterilor trimise în țară de românii plecați în străinătate, marcând o schimbare notabilă în balanța fluxurilor financiare generate de migrația forței de muncă.

Câți bani a trimis diaspora românească în România

Românii din diaspora au trimis în România 6,714 miliarde de euro în 2024. 

Câți bani au scos din România lucrătorii străini către rudele lor

Lucrătorii străini aflați în România au trimis către țările lor de origine 1,369 miliarde de euro în același an. 

La finalul anului 2024, România înregistra peste 140.000 de lucrători extracomunitari angajați legal, cei mai numeroși provenind din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India. Doar în cursul anului 2024, 18.772 de cetățeni nepalezi au obținut aviz de muncă, consolidând poziția Nepalului ca una dintre principalele surse de forță de muncă non-UE pentru economia românească.

Potrivit datelor BNR, citate de Cursdeguvernare.ro, lucrătorii nepalezi au trimis acasă aproximativ 85 de milioane de euro, situându-se pe locul patru între naționalitățile care au generat cele mai mari remiteri din România.

Țările din care au venit cei mai mulți bani în România 

Cei mai mulți bani vin din Marea Britanie, Germania și Italia. Urmate de Spania și Statele Unite ale Americii. Cei mai puțini bani vin din Irlanda, Austria și Belgia. 

Deficit de forță de muncă. România cauta 600.000 de angajați. 

Evoluția remiterilor și a numărului de lucrători străini, precum și domeniile în care activează angajații străini pot fi corelată cu dezechilibrele structurale ale pieței muncii din România, arată Cursdeguvernare.ro

Conform datelor furnizate de ANOFM și de Ministerul Muncii, deficitul estimat de forță de muncă a depășit 600.000 de persoane în 2025. Sectoarele cu cele mai multe posturi vacante sunt construcțiile, transportul, logistica, retailul, serviciile de pază, curățenie și industria alimentară.

Ce arată diferențele

Diferențele dintre sumele de bani primite din diaspora și cele trimise de lucrătorii străini din România reflectă o schimbare profundă pe piața muncii. 

România rămâne un exportator net de forță de muncă, în special calificată, către economii dezvoltate din Europa de Vest și America de Nord, dar devine tot mai mult o destinație pentru muncitori sezonieri sau temporari, proveniți în principal din afara Uniunii Europene.