Românii cheltuie doar 8,7 euro pe lună pentru activităţi culturale şi de recreere

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Românii sunt pe locul 8 din 13 ţări analizate din punct de vedere al sumelor cheltuite pe activităţi culturale, unul din motive fiind faptul că ţara noastră are al doilea cel mai redus grad de urbanizare din Uniunea Europeană.

Segmentul de divertisment s-a dezvoltat masiv în ultimii ani în regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE). Analiza a 13 ţări arată că oferta din centrele comerciale este dominată de cinematografe şi multiplexuri (peste 452) şi săli de fitness.

Consumatorii cehi cheltuie cel mai mult pe activităţi culturale şi de recreere – 38,2 euro pe lună – în timp ce România se află pe locul 8 din 13, cu cheltuieli medii lunare de 8,7 euro, conform celui mai recent raport al companiei de consultanţă imobiliară Colliers International.

Dezvoltatorii şi proprietarii de centre comerciale sunt din ce în ce mai conştienţi că o ofertă de divertisment atractivă este o parte indispensabilă a oricărui centru comercial pentru a contrabalansa interesul consumatorilor pentru comerţul online. De regulă, zona de divertisment poate include cinema/multiplex, săli de fitness, locuri de joacă pentru copii sau centre de divertisment care oferă servicii complexe, precum bowling, şcoală de dans, escape room, mini golf, bibliotecă, parc de trambuline, şcoală de acrobaţie, club de muzică, club de lupte.   

În România, puterea medie de cumpărare s-a dublat în ultimul deceniu şi a dus la o creştere semnificativă a consumului, concentrat tot mai mult pe divertisment. În consecinţă, unele dintre cele mai noi centre comerciale oferă peste 20% din suprafaţa închiriabilă pentru zonele de food court şi divertisment, mai mult decât dublu faţă de acum 10 ani, iar tendinţa este de creştere, până la 30%. În proiectele mari sau mixte, acest procent poate creşte”, a declarat Venera Munjev, Senior Associate Retail Agency în cadrul Colliers International Romania.

Dintre toţi locuitorii celor 13 ţări ECE, cehii cheltuie cel mai mult pentru activităţi culturale şi de recreere – media este de 38,2 euro pe lună. Cehia este urmată de Letonia (35,6 euro), Slovacia (22,5 euro) şi Polonia (17,9 euro). România se află pe locul 8 din 13, cu cheltuieli medii lunare de 8,7 euro.

Există două explicaţii pentru această medie relativ mică a cheltuielilor cu recreerea şi cultura: 1) România are al doilea cel mai redus grad de urbanizare din Uniunea Europeană (54% din români trăiesc la oraş versus 80% în Europa de Vest) şi 2) media include deopotrivă unele din cele mai dezvoltate oraşe din această zonă a Europei – Bucureşti, Cluj-Napoca – alături de unele din cele mai sărace din UE. Cu alte cuvinte, diferenţa dintre Bucureşti şi Varşovia sau Budapesta este sensibil mai redusă decât sugerează aceste cifre”, a completat Silviu Pop, Head of Research în cadrul Colliers International Romania.

Cinematografele şi sălile de fitness domină piaţa

Conform raportului Colliers, există peste 452 de cinematografe şi multiplexuri în centrele comerciale din 13 ţări ECE. Polonia şi România conduc clasamentul, cu 125, respectiv 93 de astfel de spaţii. Raportat la populaţie, în Polonia există câte un cinema modern la aproape 370.000 locuitori, în timp ce în România, raportul este la 210.000 locuitori.  

De asemenea, calcule bazate pe salariul mediu brut arată că, pentru a putea cumpăra un bilet la cinema, românii trebuie să lucreze în jur de 48 de minute. Această durată este printre cele mai mici, comparativ cu celelalte 12 ţări: de exemplu, în acelaşi scop, polonezii lucrează o oră şi trei minute, cehii, o oră şi cinci minute, în timp ce albanezii lucrează cel mai mult – o oră şi 48 de minute.  

România ocupă locul doi în ceea ce priveşte sălile de fitness (42), după Polonia (115), şi locul trei în ceea ce priveşte numărul de locuri de joacă pentru copii din centre comerciale (60), după Polonia (128) şi Ucraina (71).

În România, spaţiile indoor rămân în continuare cele mai vizate şi cele mai profitabile, în timp ce schemele de petrecere a timpului liber în exterior pot fi implementate doar în caz excepţional. Motivul principal este clima temperat continentală care expune la un risc foarte mare un proiect outdoor, oferind maximum 4-6 luni pe an pentru operare efectivă. Totodată, puterea de cumpărare a românilor nu a atins încă un nivel care să poată susţine proiecte mari, incidenţa accesării parcurilor tematice fiind redusă, în medie la o frecvenţă de două sau trei ori pe an. Lipsa turismului susţinut este al treilea motiv major pentru care operatorii de centre de divertisment au nevoie de parteneriatul centrelor comerciale. Oraşe precum Bucureşti, Cluj, Iaşi, Braşov sau Constanţa sunt în mare parte vizate de tineri care vin pe perioada weekendurilor, a festivalurilor sau a sezonului de vară / iarnă pentru activităţi specifice”, a încheiat Venera Munjev.

Mai multe pentru tine:
Radu Mazăre, viață de lux în Madagascar. Cum arată resortul fostului primar al Constanței. Bungalow-uri generoase, cu vedere spre Oceanul Indian
Mirabela Grădinaru, criticată de stiliști pentru că ar fi confundat Sfințirea Catedralei cu o… înmormântare: „Nu apari cu doliu pe cap! Nu ești la funeraliile Reginei Elisabeta!” Ce au spus despre Gigi Becali
„Repertoriul movilelor de pământ din județul Timiș” - o parte uitată a istoriei Banatului
Cine este regele care avea cel mai bizar fetiș în dormitor. Nu ”ierta” nicio parteneră
Cea mai puternică rugăciune! Spune-o zilnic şi scapi de orice rău
Locul magic pe care puțini turiști au șansa să-l viziteze. Ce spun doi români care au ajuns aici: „De departe, locul nostru preferat”
Cu ce trebuie să dai pe perdele, ca să miroasă ca în camerele de lux ale hotelurilor de 7 stele. Trucul pe care nimeni nu ți-l spune
Ce tranzacții suspecte a descoperit Libra Bank în conturile AUR. Ce plăți s-au făcut către patronul Realitatea PLUS, unde Simion și Georgescu sunt lăudați excesiv
Ciucu face bilanțul promisiunilor nerealizate de foștii primari ai Capitalei: „Rușinea e prea mare ca să promit cai verzi pe pereți”
Ziua în care Biserica a deschis porțile doar pentru personalități. De ce oamenii de rând n-au avut acces în interior la slujba de sfințire a picturii Catedralei Neamului VIDEO
Oamenii din Aninoasa trăiesc de aproape 3 ani în containere: „Au zis maxim 3 luni”