Romania - un partener important pe piata regionala de gaze

* Tranzitul de gaze - 15 miliarde mc in 2001 si 28 miliarde mc in 2003 * Gaze inmagazinate - 1,3 miliarde mc in 2000, 2,6 miliarde mc in 2003; perspective - 3,5 miliarde in 2005 si 4,5 in 2010 * Distrigaz Sud si Nord platesc, fiecare in parte, cate 1 milion de dolari pe zi pentru gazele din import

Desi Romania a trecut si trece printr-o perioada de iarna extrem de geroasa, aprovizionarea cu gaze naturale a populatiei si a consumatorilor industriali s-a facut ireprosabil, fapt accentuat si de ministrul Dan Ioan Popescu. Pornind de la aceasta realitate, ministrul Popescu a facut o analiza a sistemului de gaze din Romania atat in contextul european, cat si in perspectiva anului 2020. Se pare ca desi in 2001 tara noastra nu reprezenta decat o pata alba pe harta de gaze a Europei, in viitorul apropiat, Romania va juca un rol important in regiune, in special, prin conductele internationale care o vor tranzita. Acest fapt va avea o influenta covarsitoare asupra retelei interne de conducte si asupra dezvoltarii retelelor subterane de inmagazinare, in contextul cresterii permanente a consumului intern de gaze.
Piata de gaze din Romania - posibilitati de integrare regionala si globala
"Din rezervele de gaze din lume, natura a trimis jumatate in doua tari - Rusia si Iran. Din aceste doua mari producatoare de gaze, Rusia, in special, foloseste, in mod deosebit, rezerva imensa pe care o are pentru export. In acest context, exista doua posibilitati de aprovizionare cu gaze pentru Europa si, inclusiv, pentru Romania. Prima o reprezinta conductele de gaze directe prin care sunt aprovizionate diverse tari, deci, si Romania. A doua posibilitate sunt gazele lichefiate. In Europa, Franta, Spania si Italia folosesc intensiv gazele lichefiate, existand posibilitatea lichefierii acestora chiar in tarile producatoare. Din pacate, Romania are un mare inconvenient. Fiind situata in aceasta zona a Europei, singura posibilitate de transport ar fi prin Bosfor, unde exista, insa, multe interdictii din acest punct de vedere datorita periculozitatii si tonajului de gaze lichefiate. Este motivul pentru care pana in prezent nu s-a dezvoltat o asemenea piata in Romania, dar va fi necesar sa fie dezvoltata. Am purtat discutii cu multe companii, cea mai recenta fiind discutia cu Gas de France, numarul unu al gazelor lichefiate din Europa. Cu directorul general pentru Relatii internationale al Gas de France am discutat nu numai participarea acestei companii la privatizarea celor doua distributii de gaze Distrigaz Sud si Nord, ci si aceasta posibilitate. Deocamdata, insa, pentru Romania ramane ca singura posibilitate de aprovizionare cu gaze conductele directe. In prezent, folosim cele trei conducte magistrale care vin din Federatia Rusa. Mentionez ca foarte importanta este capacitatea de tranzit prin Romania care, in 2001, era de 15 miliarde mc, iar astazi tranzitam 28 de miliarde mc. Aceasta inseamna, la durata de viata a conductei respective, un beneficiu de 500 milioane de dolari pentru Romania. Tranzitul prin Romania asigura gaze naturale pentru Bulgaria, Turcia, Grecia, Macedonia. Insist pe ideea ca la nivelul anului 2001, nu exista nici un proiect in Romania care sa fi fost cunoscut la nivel european. Nu exista nici un proiect aprobat sau in executie care sa fie recunoscut de comunitatea europeana in cele trei domenii: conductele de tranzit al gazelor, tara de distributie a gazelor si proiecte majore de depozitare a gazelor. Daca ne uitam la ceea ce se intampla in Uniunea Europeana, nivelul de cerere pe piata de gaze, sursele interne si importul, vedem ca practic povestea Romaniei se multiplica si apare si la nivel european. Daca la nivelul anului 1999 sursele interne erau la 58% in Uniunea Europeana si importul 42%, la orizontul lui 2020, importul UE va atinge 55% fata de o productie interna de 45%. Deci, in perspectiva anilor 2010-2020, si in tarile europene este aceeasi tendinta de scadere a productiei de gaze, impunandu-se importul masiv. Importurile vor fi din Federatia Rusa, dar sunt si tari europene, precum Franta, care isi asigura numai un sfert de la rusi, restul de trei sferturi utilizand gaze lichefiate din Egipt, Algeria, Tunisia".
Amplificarea gradului concurential
"La finele anului 2000, existau, practic, doi producatori de gaze - Romgaz si Petrom, iar toti consumatorii erau captivi. Nu existau consumatori eligibili si exista un singur furnizor de importuri. Care este, insa, situatia la inceputul lui 2004 si ce preconizam pentru sfarsitul lui 2004? Ca producatori, astazi avem trei societati - Romgaz, Petrom si AMROMCO, dar foarte curand il vom avea si pe al patrulea - Wintershall. Deci, exista patru producatori la nivelul Romaniei, dintre care, deocamdata, doi sunt privati - o societate americana si una ruso-germana. Numarul de licente, de furnizori de gaze, pe care ANRGN le-a dat este de 36. La distribuitorii de gaze, avem 19 licente, doi de stat si 17 privati. Exista 17 distributii locale cu capital privat. Deci, putem spune ca, in acest moment, exista deschidere catre piata privata".
Structura achizitiilor de gaze din 1984 pana in 2004
"Din 1984 si pana in 2004, deci intr-o perioada de 20 de ani, se constata, in primul rand, o reducere drastica a cantitatii de gaze produse: de la 37 miliarde mc, in 1984, s-a ajuns la 15,9-16 miliarde in 2001. Incepand cu 2002, am reusit sa realizam cresteri permanente de gaze utilizate in Romania, concomitent cu cresterea economica. Acest consum de gaze il regasim in toate structurile economice, astfel incat, la nivelul lui 2003, suntem undeva la 18 miliarde mc si preconizam 19 miliarde mc pentru 2004. Totodata, se constata o stabilizare si chiar o crestere la nivelul Petrom, unde, practic, de o luna si jumatate, avem o productie de 2 milioane mc pe zi din zona marina, deci off-shore, productie pentru care s-au facut investitii masive in ultimii doi ani de zile. Totodata insa se constata o scadere puternica a productiei de gaze in zona Romgaz, dar cu o oarecare stabilizare in 2003. Productiei Petrom si Romgaz i se va adauga si productia AMROMCO si Wintershall, dar nu in cantitati spectaculoase".
Evolutia capacitatii de inmagazinare
"In ceea ce priveste livrarile de gaze de catre Distrigaz-Sud si Nord catre consumatori, in 2002 si 2003, constatam ca producatorii de energie electrica si termica au consumat 17-18% gaze in plus, in 2003, fata de 2002. La fel si industria chimica. Cel mai mare consum insa s-a inregistrat la consumatorii rezidentiali. Per total livrari, anul 2003 a fost inchis cu un consum de 18 miliarde mc, comparativ cu 15,6 miliarde mc in 2002. In ceea ce priveste evolutia capacitatii de inmagazinare a Romaniei, daca pana in anii '90 nu era atat de importanta capacitatea de inmagazinare, existand o productie proprie puternica de gaze, in ultimii ani, inmagazinarea a devenit extrem de importanta odata cu diminuarea productiei interne si cu necesitatea importului pe perioada de vara. La nivelul anului 2000, capacitatea era de circa 1,6 miliarde mc, iar inmagazinate erau 1,3 miliarde mc de gaze. La sfarsitul lui 2003, practic, cantitatea a fost dublata - 2,6 miliarde mc de gaze. Ceea ce este foarte important este faptul ca avem posibilitati de extindere a capacitatii de inmagazinare a gazelor la nivelul lui 2005 si la 4,5 miliarde in perspectiva anului 2010, cantitate normala pentru puterea economica a Romaniei si pentru consumul rezidential. Foarte importanta este ponderea din consumul anual, unde s-a plecat de la 7% in 1998 si s-a ajuns la 14% in 2003. Ideea este sa depasim 20-25%, proportie care reprezinta ponderea optima pentru o tara cum este Romania. Important este ca in trei ani am reusit sa punem in functiune al treilea fir de tranzit pentru gazele din Federatia Rusa spre Bulgaria, Turcia, crescand capacitatea de tranzit de la 18 la 28 de miliarde mc. Am realizat sau sunt in curs de realizare conducte de conectare a diverselor localitati pe zona de transport gaze care sa asigure posibilitatea dezvoltarii distributiilor. Fundamentale sunt asigurarea cantitatilor de gaze pentru fiecare zona, echilibrarea zonelor cu cantitatile de gaze necesare si, ulterior, dezvoltarea distributiilor de gaze pentru fiecare localitate. In 2001, au existat foarte multe distributii incepute sau aprobate, dar fara a avea resursele de gaze degeaba punem conductele in casele oamenilor. Totusi, avem retele de conducte noi in zonele Botosani, Alexandria, Giurgiu, Turnu Severin, dar si in constructie in Tulcea, Arad-Szeged. Totodata, s-a cautat o echilibrare prin proiectele de transport al gazelor si acoperirii necesarului de gaze pe diverse zone ale Romaniei. Evident, pentru acoperirea necesarului de gaze care implica aceasta dezvoltare, un rol important il au importurile. Actualmente, Distrigaz-Sud achita numai pentru importuri o factura de 1 milion de dolari pe zi. Tot 1 milion pe zi achita si Distrigaz-Nord pentru importul de gaze. Pentru a face fata acestor cereri, avem proiecte de dezvoltare a depozitelor de gaze din Romania. In prezent, cele mai importante sunt cele din Bilciuresti, Sarmaselu si Targu Mures, unde s-au facut si cele mai mari investitii. Revin la ideea ca foarte important este si tranzitul international al gazelor prin conductele Transgaz, acestea reprezentand un beneficiu de 500 milioane de dolari pe durata de viata a conductei. Ma refer la al treilea fir intre Isaccea si Negru Voda, care a permis cresterea de la 18 la 28 miliarde mc, gaze tranzitate".
Proiectul Nabuco - important inclusiv pentru Uniunea Europeana
"Un proiect foarte important este Nabuco, care este, de fapt, acordul dintre cele cinci tari - Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria privind tranzitarea lor cu gaze dinspre Turcia spre Europa Centrala. In data de 22 decembrie 2003, am primit confirmarea si din partea Comisiei Europene, care il socoteste proiect prioritar. Comisia Europeana urmeaza sa achite jumatate din costul proiectarii. La sfarsitul lui 2003, a fost stabilit costul de proiectare pentru aceasta conducta si s-a semnat acordul de finantare. Urmeaza sa vedem cu cine vor realiza aceasta conducta. Cert este ca deja am si primit unele semnale de interes pentru potentiale surse de aprovizionare a viitoarei conducte. Ma refer la Egipt, al carui gaz ar putea tranzita prin Siria. Aceasta ar putea fi o posibila interpretare pe care va trebui s-o dezvoltam. Conducta care se va executa conform proiectului Nabuco va intra in Romania pe la Bechet si va iesi pe la Sighet, folosind si conducta pe care noi o realizam in acest moment".
Cu 600.000 mai multi consumatori in trei ani
"Evolutia numarului de consumatori a avut o crestere spectaculoasa in ultimii trei ani. Fata de 2001, cand existau 1,3 milioane de consumatori, in 2003 avem 1,9 milioane. Totusi, cu toata aceasta dezvoltare, in toata aceasta perioada extrem de geroasa, inclusiv cu temperaturi de -17'C, am constatat cu totii ca nu mai exista, dupa o foarte lunga perioada de timp, probleme in aprovizionarea cu gaze naturale a oraselor si a consumatorilor in general. Nu au mai existat nici macar probleme de intrerupere temporara a unor agenti economici pentru a permite mentinerea presiunilor la populatie. Deci, faptul ca avem 600.000 de consumatori suplimentar este din punctul nostru de vedere un lucru deosebit de bun".