România se confruntă cu o povară fiscală cu 24% mai mare faţă de economiile emergente majore

România înregistrează o povară fiscală de 29% din Produsul intern brut (PIB), cu 24% mai mare decât media înregistrată la nivelul economiilor BRIC emergente majore (21,8%), arată un studiu realizat de UHY, reţeaua internaţională a firmelor de contabilitate şi consultanţă fiscală.

De asemenea, conform studiului şi taxele impuse de guvernul român sunt mai mari decât media la nivel global (28,2%).

„Economiile precum România trebuie să cerceteze şi să identifice mai multe moduri pentru a diminua povara fiscală pentru companii. În caz contrar, acestea vor fi afectate de concurenţa tot mai acerbă a ţărilor emergente mai dinamice când vine vorba de atragerea companiilor străine în România. Este dovedit că scăderea taxelor impuse persoanelor fizice şi juridice ar putea ajuta economiile să încurajeze creşterea şi să creeze stimulente, în special pentru investitori şi companii mai mari cu o activitate orientată spre nivel global”, a declarat Camelia Dobre - Managing Partner în cadrul firmei membre UHY, UHY Audit CD S.r.l.

UHY a analizat 34 de ţări din întreaga lume şi a calculat procentul colectat din PIB-ul ţărilor respective de către Guverne prin taxe (vezi graficul de mai jos), poziţionând România pe locul 17 în studiu şi Danemarca pe prima poziţie, cu taxe impuse de către Guvern care reprezintă 53,5% din PIB-ul ţării. Statele Unite ale Americii colectează taxe care reprezintă 22% raportat la PIB, în vreme ce Republica Irlanda este singura ţară din zona Euro studiată în care taxele impuse de Guvern sunt sub media globală.

Economiile europene au cele mai mari taxe

În general, economiile europene domină topul clasamentului realizat de UHY, având cele mai mari taxe impuse. În medie, ţările europene înregistrează o povară fiscală de 43,3%: cu peste 50 de procente mai mare decât media la nivel global (28,2%), conform studiului.

Ţările emergente, în general, au înregistrat ponderi mai reduse de taxe impuse de Guvern, inclusiv numeroase ţări care fac parte din blocul comercial ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est) precum Malaysia (16,5%) şi Filipine (13,9%).

Pentru a diminua povara fiscală, guvernul român a introdus deja o serie de măsuri menite să încurajeze creşterea economică. Acestea includ scutiri de taxe pentru profiturile reinvestite şi posibilitatea de reportare a pierderilor înregistrate în anul anterior pentru a fi deduse din profitul impozabil al anului curent.

Camelia Dobre adaugă că „în ultimii ani, guvernul român a fost proactiv în încurajarea creşterii şi dezvoltării mediului de afaceri din ţară, dar este nevoie de mai multe eforturi. De exemplu, în 2016, guvernul a eliminat impozitarea veniturilor din activităţile de cercetare, dezvoltare şi tehnologie”.

„Reducerea birocraţiei şi investirea în infrastructură ar contribui, de asemenea, la eforturile de mărire a numărului de deduceri fiscale disponibile pentru companii, în special pentru întreprinderile mici. Aceasta este opinia mea fermă. Pe de altă parte, este important de remarcat faptul că începând cu anul acesta, România a decis să impoziteze întreprinderile nou înfiinţate şi companiile care înregistrează o cifră de afaceri anuală sub 1 milion de euro ca microîntreprinderi. Astfel, legiuitorul elimină opţiunea de aplicare a impozitului pe profit pentru companiile care au mai mult de 45.000 lei (aproximativ 10.000 euro) capital social”, a declarat Camelia Dobre.

„Aceasta nu este o măsură care să încurajeze companiile care decid să investească în România care se aşteaptă să înregistreze profit după un anumit timp de la realizarea investiţiei, astfel că, până când investiţia generează profit, acele companii vor înregistra pierderi, fără a mai avea dreptul de a compensa acele pierderi”.

La nivel global, studiul UHY arată că nivelurile de taxe colectate de către guvernele naţionale reprezintă un element de interes sporit, în special pentru UE, în contextul unui Brexit iminent, pentru a asigura finanţarea guvernelor pe termen scurt şi pentru a încuraja creşterea pe termen lung.

Recent, Comisia Europeană a sugerat că ţările UE ar putea avea în vedere modificarea politicilor fiscale pentru a contribui la completarea deficitului bugetar anual de 15 miliarde de euro care urmează să fie generat de ieşirea Marii Britanii. Aceste modificări ar putea include propuneri precum utilizarea unui procent din impozitul pe profit încasat de trezoreriile naţionale pentru fondurile şi programele comune ale UE.

Cu toate acestea, numeroase ţări europene, inclusiv Germania şi Portugalia, unde taxele impuse sunt mai mari decât media, examinează moduri pentru a reduce povara fiscală. De exemplu, guvernul german (43,8% din PIB) are drept obiectiv diminuarea poverii fiscale pentru IMM-uri pentru a încuraja inovaţia, prin măsuri precum: Implementarea unui sprijin fiscal pentru activităţi de cercetare şi dezvoltare pentru companiile cu mai puţin de 1.000 de angajaţi; Stabilirea unui „fond de bază pentru înalta tehnologie” cu un volum ţintă de 300 de milioane de euro; Demararea unei noi campanii de digitalizare a întreprinderilor mijlocii

România înregistrează o povară fiscală cu 24% mai mare decât rata înregistrată la nivelul pieţelor emergente majore