România, loc ruşinos într-un clasament privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială: ultima din UE
0România se menţine pe locul 45 din 163 de ţări şi pe ultimul loc în clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene, potrivit studiului Indicele de Progres Social 2020 privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială, realizat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte.
România înregistrează 78,35 de puncte din 100, un scor uşor mai ridicat faţă de anul precedent, şi se regăseşte, conform acestuia, în rândul ţărilor din a treia categorie din clasament, după Barbados, Bulgaria şi Mauritius.
Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 163 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază - şi anume hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală -, pentru cele care ţin de bunăstare - accesul la educaţie de bază, accesul la comunicaţii şi informaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului - şi pentru elementele care ţin de oportunităţi - drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată. În baza punctajului acordat, ţările din clasament sunt grupate în şase categorii, în mod descrescător.
„Studiul atrage atenţia că, în absenţa unor măsuri imediate care să contribuie la o recuperare durabilă a economiei lumii, pandemia de COVID-19 ameninţă să anuleze progresul social din ultimii zece ani. În cazul României, faptul că actuala criză a apărut după ce ţara noastră înregistrase cel mai bun an economic din istorie, 2019, face ca efectele sale, care sunt deja vizibile în indicatori precum şomajul sau scăderea economică, să nu fie încă evidente şi în indicele de progres social, care se află la un nivel uşor mai ridicat faţă de cel de anul trecut. Însă ameninţarea de regres care planează asupra întregii lumi este valabilă şi pentru noi”, explică Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.
În clasamentul mondial, România se regăseşte în primele 50 de ţări la două dintre cele trei categorii analizate, nevoi de bază (locul 45) şi oportunităţi (locul 49), în timp ce la categoria bunăstare ocupă locul 57. Analizând punctajele acordate fiecăreia dintre coordonatele încadrate în cele trei categorii, ţara noastră a obţinut cele mai bune scoruri pentru siguranţa personală (locul 36), drepturile personale (locul 46), accesul la educaţie avansată (locul 49) şi accesul la comunicaţii şi informaţii (locul 49). La polul opus, coordonatele analizate pentru România care au înregistrat punctaje mai slabe sunt incluziunea (locul 91), locuinţa (locul 90), sănătatea şi bunăstarea (locul 85).
Norvegia se menţine în poziţia de lider
În 2020, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Danemarca şi Finlanda, iar pe ultimele, Republica Centrafricană, Ciad şi Sudanul de Sud.
Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Croaţiei, Ungariei, Bulgariei şi a României, se găsesc în primele două categorii de ţări din clasament, având un nivel ridicat al calităţii vieţii.
Dintre statele din regiunea Europei Centrale şi de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (22), fiind urmată de Estonia (24), Cehia (25), Polonia (31), Lituania (32), Letonia (35), Slovacia (36), Croaţia (39), Ungaria (40), Bulgaria (43) şi România (45).
Imaginea de ansamblu a schimbărilor indicelui în ultimii zece ani
În contextul generat de pandemia de COVID-19, calitatea vieţii şi bunăstarea socială se află pentru prima dată în scădere în ultimii zece ani.
Indicele global raportat la populaţie a crescut de la 60,63 din 100 în 2011, la 64,24 în 2020.
În perioada 2011-2020, 155 dintre ţările analizate au cunoscut o îmbunătăţire cu cel puţin un punct a calităţii vieţii şi bunăstării sociale, în timp ce 42% dintre acestea au înregistrat scoruri mai mari cu cinci sau mai multe puncte. Statele Unite ale Americii, Brazilia şi Ungaria sunt singurele trei ţări care au înregistrat un declin privind indicele de progres social în acest interval.
Din 2011 până în prezent, coordonatele care s-au îmbunătăţit la nivel global sunt accesul la informaţii şi comunicaţii, accesul la educaţie avansată, locuinţă şi apă şi salubritate.
Drepturile personale şi incluziunea se regăsesc printre indicatorii care au scăzut de-a lungul perioadei analizate, în timp ce siguranţa personală şi calitatea mediului au stagnat.