Analiză România începe 2026 cu cel mai mare val de modificări fiscale din ultimii zece ani
02026 devine un punct de cotitură pentru mediul de afaceri din România. Statul mută centrul de greutate de la flexibilitate la control, de la optimizare la conformare strictă. Companiile bine structurate vor ieși întărite, într-un mediu mai corect și mai predictibil, în timp ce afacerile care au supraviețuit datorită breșelor fiscale vor fi forțate să se reinventeze sau vor dispărea.
Este anul în care fiscalitatea separă jucătorii serioși de cei vulnerabili, iar adaptarea rapidă devine nu un avantaj, ci o condiție de supraviețuire. Iată ce impact vor avea măsurile fiscale, potrivit celor trei experți în fiscalitate consultați de „Adevărul”.
„2026 este anul în care fiscalitatea rescrie modelul de business în România. Dividende mai scumpe. Taxe locale explodate. Regim micro înăsprit. Este primul an în care devine cu adevărat costisitor să scoți bani, să deții proprietăți și să conduci o firmă. România intră în 2026 cu cel mai amplu val de schimbări fiscale din ultimul deceniu”, a declarat pentru „Adevărul” Gianina Crăciun, consultant de business și fondator Adeco Advisory.
„Modificările fiscale și legislative din 2025-2026 marchează o etapă de formalizare și disciplinare a economiei românești, cu impact semnificativ atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru persoanele fizice. Firmele serioase și transparente vor beneficia de un mediu mai predictibil și de o concurență corectă, în timp ce firmele mici, microîntreprinderile și PFA-urile se vor confrunta cu costuri și rigori sporite”, a explicat și expertul contabil și consultantul fiscal Adrian Ghencea, fondator Ghencea & Asociații.
Principalele schimbări fiscale și impactul lor
Reducerea plafonului pentru microîntreprinderi la 100.000 euro va forța mii de afaceri să treacă la impozitul pe profit, crescând birocrația și presiunea pe contabilitate, afirmă Gianina Crăciun. Antreprenorii vor trebui să decidă rapid dacă își redimensionează afacerea sau intră într-un regim fiscal superior.
Creșterea impozitului pe dividende la 16% reduce câștigul net al acționarilor și încurajează reinvestirea profitului, iar majorarea taxelor pe proprietăți cu până la 80% ridică semnificativ costurile operaționale ale firmelor cu spații comerciale sau portofolii imobiliare.
Cota de TVA de 21% și modificările la cotele reduse duc la scumpiri în lanț și necesită recalcularea marjelor, în timp ce accizele mai mari cresc costurile cu energia, transportul și materiile prime, afectând în special IMM-urile și producătorii.
Regimurile fiscale pentru turism și închirieri în regim hotelier vor fi și ele ajustate, prin introducerea unei cote forfetare care simplifică procedurile, dar poate mări sarcina fiscală pentru proprietarii care închiriază în regim Airbnb și pentru PFA-urile din turism. Totodată, creșterea impozitelor locale va afecta direct operatorii care dețin clădiri, pensiuni și structuri de cazare.
În paralel, statul ia în calcul introducerea sau întărirea unor limitări privind deductibilitatea cheltuielilor pentru servicii intragrup, cum ar fi managementul, consultanța sau serviciile IT furnizate între companii din același grup.
Totodată, consultantul fiscal Adrian Ghencea menționează că, pentru companii, schimbările pot genera costuri suplimentare atât prin impozitarea patrimoniului imobiliar, cât și prin eventualele reguli suplimentare de deductibilitate. Antreprenorii mici și PFA-urile vor resimți creșteri de costuri în special pe zona de impozite locale, iar ONG-urile se vor confrunta cu un mediu mai puțin favorabil decât în anii precedenți.
„La nivel macroeconomic, măsurile pot contribui la creșterea veniturilor bugetare și reducerea deficitului, dar pot pune presiune pe investiții, consum și competitivitatea mediului de afaceri, mai ales dacă schimbările fiscale devin imprevizibile sau se modifică frecvent”, explică acesta.
Ce efecte au majorările de impozite pentru antreprenori și firme
În opinia consultantului Gianina Crăciun, majorările de impozite din 2026 vin cu o serie de efecte care schimbă fundamental modul în care antreprenorii își conduc și își finanțează afacerile.
1. Cash-flow fragil – în 2026, cash flow-ul devine mai important decât profitul
Creșterile de taxe scot la iveală businessurile fără structură, fără disciplină financiară și fără planificare.
2. Pierderea talentelor
Salariații vor cere ajustări salariale, iar firmele vor fi nevoite să ofere: beneficii sustenabile, stabilitate, cultură organizațională sănătoasă. Companiile care nu oferă sens și siguranță vor pierde oamenii buni.
3. Diferențierea între firmele reale și firmele „de hârtie”
2026 penalizează lipsa de substanță: proceduri lipsă, guvernanță superficială, modele de business fragile. Firmele care există doar pentru „optimizare fiscală” vor deveni nesustenabile.
Pe lângă măsurile fiscale deja intens discutate, în 2026 se va resimți și majorarea valorii tichetelor de masă.
Concret, tichetele de masă cresc la 45 de lei de la 1 decembrie 2025, ceea ce vine cu schimbări pentru angajați și angajatori în 2026
„Măsura vine într-un context de inflație ridicată și de presiuni pe costurile salariale, iar impactul ei se va resimți atât asupra angajaților, cât și asupra companiilor. În timp ce angajații primesc un sprijin financiar mai mare pentru masa zilnică, companiile trebuie să se pregătească pentru un cost lunar mai ridicat și pentru o abordare mai strictă privind modul de acordare”, a declarat pentru „Adevărul” Anastasia Lucinschi, reprezentant Supertree Workspaces & More.
Cine poate primi tichete de masă și în ce condiții
Tichetele de masă se acordă exclusiv salariaților cu funcția de bază, iar numărul acestora trebuie corelat cu zilele efectiv lucrate în luna de referință.
Zile pentru care NU se acordă tichete:
• concediu de odihnă
• zile libere plătite pentru evenimente familiale
• sărbători legale
• delegație sau detașare în care salariatul primește indemnizație
• concediu medical
• absențe motivate sau nemotivate
Acest principiu rămâne neschimbat și în 2026, iar angajatorii pot fi sancționați dacă acordă tichete pentru perioade în care salariații nu muncesc.
Regimul fiscal aplicabil tichetelor în 2026
Deși valoarea tichetului crește, regimul fiscal rămâne același:
Pentru salariat:
• Impozit pe venit: 10%
• CASS: 10%
• Fără CAS (pensii)
• Fără CAM (asigurări muncă)
Chiar dacă tichetele sunt impozabile, valoarea lor netă rămâne semnificativ mai avantajoasă decât acordarea aceleiași sume ca salariu.
Pentru angajator, costul efectiv crește cu creșterea valorii nominale, însă contribuțiile sociale nu se aplică.
Ce alternative au companiile
Hrana acordată direct poate fi mai eficient. Pentru companiile care preferă flexibilitatea sau care doresc să optimizeze fiscal:
Hrana oferită direct angajaților (fără tichete):
• este neimpozabilă,
• nu se plătesc contribuții sociale,
• se acordă în limita a 45 lei / zi / angajat,
• și se încadrează în plafonul de 33% din salariul de bază, cumulat cu alte beneficii extra-salariale (abonamente medicale, contribuții la pensii private, chirie, sport etc.).
Această alternativă devine tot mai populară, mai ales în industriile cu echipe numeroase și cu prezență fizică în sediu.
Impactul real asupra companiilor în 2026
Creșterea valorii tichetelor vine într-un context în care se majorează și alte beneficii obligatorii, costurile cu forța de muncă cresc, companiile simt presiune pe marje, în special IMM-urile.
Pentru un salariat cu normă întreagă, costul suplimentar pentru angajator poate ajunge la aprox. 100–150 lei/lună per angajat, în funcție de numărul de zile lucrate.
Acordarea greșită poate genera riscuri fiscale
Acordarea incorectă atrage sancțiuni. Angajatorii trebuie să acorde o atenție sporită evidenței zilelor de lucru. Acordarea tichetelor în perioade neeligibile (de ex.: concediu de odihnă, medical sau delegație cu diurnă) poate duce la obligații de plată retroactivă, recalculări fiscale, sancțiuni contravenționale.
Totodată, salariații sunt obligați să returneze tichetele necuvenite la finalul lunii sau la încetarea contractului de muncă.
Ce trebuie să facă angajatorii în 2026
În contextul noilor măsuri, firmele ar trebui să își actualizeze politicile interne privind acordarea tichetelor și să automatizeze evidența de prezență pentru a reduce erorile administrative, punctează Anastasia Lucinschi. O analiză cost–beneficiu între tichete și acordarea directă a hranei poate optimiza cheltuielile, iar încadrarea atentă în plafonul de 33% pentru beneficiile extra-salariale devine esențială pentru conformare. Totodată, companiile trebuie să își informeze clar angajații cu privire la modul de acordare a beneficiilor și obligațiile fiscale aferente.
În ansamblu, 2026 marchează intrarea într-o nouă eră fiscală, în care disciplina financiară, transparența și structura internă devin esențiale pentru supraviețuirea și creșterea unei afaceri. Noile impozite, controalele mai stricte și costurile operaționale în creștere obligă companiile să își regândească modelul de business și să își consolideze procesele interne. Doar firmele pregătite să se adapteze rapid și să funcționeze într-un cadru fiscal riguros vor transforma aceste schimbări într-un avantaj competitiv real, într-o piață care devine mai matură, mai transparentă și mai selectivă ca niciodată.