România ia măsuri de rezervă în contextul crizei din Grecia: înfiinţează fonduri de intervenţie pentru sectorul bancar şi firme de investiţii
0Guvernul a avizat crearea unui Fond de rezoluţie bancară, pe modelul Fondului de restructurare bancară, cu contribuţii din sectorul financiar, ale cărui resurse să atingă, până în decembrie 2024, 1% din volumul depozitelor acoperite ale băncilor, folosit la redresarea unităţilor dacă va fi necesar.
Fondul de rezoluţie bancară va fi administrat de către Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, iar utilizarea resurselor va fi posibilă în baza deciziei Băncii Naţionale a României.
În mod similar va fi constituit un Fond de rezoluţie şi pentru firmele de investiţii, administrat de Autoritatea de Supraveghere Financiară şi alimentat prin contribuţii plătite de firmele de investiţii.
Crearea Fondurilor a fost avizată în şedinţa de miercuri a Guvernului printr-un proiect de Lege având ca scop redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, în acord cu normele comunitare adoptate după criza financiară începută în 2008.
Aceste norme instituite în sectorul bancar sunt considerate necesare în special pentru a preveni ajungerea unei instituţii în stare de insolvenţă sau, în cazul în care aceasta se produce, pentru a reduce la minimum consecinţele, în sensul menţinerii funcţiilor de importanţă sistemică ale instituţiei, prin viabilizarea acesteia, dacă este posibil, sau, după caz, prin transferul acestor funcţii la o altă entitate.
În acest context, s-a considerat necesară instituirea unui regim armonizat la nivelul Uniunii Europene, care să ofere autorităţilor statelor membre un set credibil de instrumente pentru a interveni suficient de timpuriu şi de rapid în cazul unei instituţii neviabile sau în curs de a intra în dificultate, astfel încât să garanteze continuitatea funcţiilor financiare şi economice critice ale acesteia, reducând, în acelaşi timp, impactul situaţiei de dificultate a instituţiei asupra economiei şi a sistemului financiar.
În cadrul procedurii de rezoluţie a instituţiilor sau a grupurilor active la nivelul Uniunii, reglementările urmăresc ca deciziile luate să asigure menţinerea stabilităţii financiare şi reducerea la minimum a efectelor economice şi sociale în toate statele membre în care instituţia sau grupul îşi desfăşoară activitatea.
Cadrul legal de gestiune a crizelor din sectorul financiar-bancar reglementat, miercuri, de Guvern cuprinde prevederi care se referă la trei etape distincte, respectiv pregătirea, intervenţia timpurie şi rezoluţia bancară.
Guvernul precizează că Rezoluţia presupune „o intervenţie a autorităţilor statului“ în condiţii expres determinate, iar o acţiune de rezoluţie este considerată de interes public.
Astfel, o acţiune de rezoluţie poate fi dispusă în momentul în care se stabileşte că o instituţie intră sau este susceptibilă de a intra într-o stare de dificultate majoră, nu există nicio perspectivă rezonabilă ca printr-o măsură alternativă, de natură privată sau o măsură de supraveghere, să se prevină intrarea în dificultate a instituţiei într-un interval de timp rezonabil, şi este necesară din perspectiva interesului public, sens în care autorităţile de rezoluţie trebuie să fie abilitate prin lege să aplice, fără întârziere, instrumentele de rezoluţie.
Competenţele de rezoluţie vor reveni Bănci Naţionale a României, pentru instituţiile de credit şi entităţile din grupul acestora care fac obiectul supravegherii consolidate exercitate de această autoritate, şi Autorităţii de Supraveghere Financiară, pentru firmele de investiţii şi entităţile din grupul acestora care fac obiectul supravegherii consolidate exercitate de această autoritate.
În cazul ambelor autorităţi, conform cerinţelor Directivei 2014/59/UE, este reglementată obligaţia ca în cadrul organizării lor interne să asigure independenţa operaţională şi evitarea conflictului de interese între funcţia de rezoluţie şi funcţia de supraveghere prudenţială, precum şi în raport cu alte atribuţii specifice exercitate de cele două autorităţi conform statutului lor sau altor dispoziţii legale.
Şi Ministerul Finanţelor va fi un factor decizional în procesul de redresare şi rezoluţie a instituţiilor supuse rezoluţiei, în special în situaţia în care masurile în cauză ar avea un impact fiscal direct sau un impact sistemic.
Acţionarii instituţiei supuse rezoluţiei vor fi primii care suportă pierderile, creditorii instituţiei supuse rezoluţiei suportă pierderi ulterior acţionarilor, în conformitate cu ordinea priorităţii creanţelor acestora din cadrul procedurii de insolvenţă, cu excepţia cazului în care în prezenta lege se prevede în mod expres altfel, iar persoanele fizice şi juridice care au contribuit la ajungerea in stare de dificultate majoră a instituţiei supuse rezoluţiei sunt trase la răspundere potrivit legii civile sau penale.