România ar putea produce în 2019 mai multă energie şi gaze decât consumă

România are posibilitatea ca în a doua jumătate a anului 2019 să producă mai multă energie şi mai multe gaze decât consumă, intrând astfel în rândul primelor trei ţări europene din acest punct de vedere, a declarat vineri Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.

„Avem potenţial real ca în a doua jumătate a lui 2019 România să producă mai multă energie şi gaze decât să consume, presupunând că nivelul consumului de gaz va rămâne la fel. Avem şansa să intrăm, probabil alături de Danemarca, în rândul ţărilor europene care produc mai multă energie decât consumă“, a spus Răzvan Nicolescu, potrivit Mediafax.

El a adăugat că o direcţie strategică a României trebuie să fie un mix energetic cât mai echilibrat. Ministrul a afirmat că speră ca în octombrie, chiar dacă este un termen ambiţios, Departamentul pentru Energie să prezinte public un prim draft al noii strategii energetice, la care lucrează 25 de oameni din sectorul energetic.

„Strategia trebuie să fie rezultatul intereselor statului român în sectorul energetic“, a precizat ministrul.

Totodată, Nicolescu a arătat că este clar că în domeniul energiei regenerabile România a progresat prea mult, într-un timp prea scurt, iar de acum înainte este nevoie de o dezvoltare prudentă. „Trebuie să fim siguri că reţelele pot prelua şi trebuie să avem în vedere şi suportabilitatea. Un obiectiv este şi păstrarea locurilor de muncă“, a mai spus Nicolescu.

Departamentul pentru Energie arăta la începutul lunii mai, în urma consultării publice pe tema viitoarei strategii energetice, că electricitatea produsă de reactoare nuclearelectrice este „esenţială“ pentru România, iar cărbunele ar putea rămâne o sursă importantă pentru asigurarea securităţii energetice.

Strategia se va aplica în perioada 2014-2035, iar finalizarea documentului este preconizată pentru începutul lunii octombrie. După încheierea primei faze de consultare publică pe această temă, începută în martie, Departamentul pentru Energie a elaborat un set de principii care vor sta la baza noii strategii.

„Dezvoltarea energiei nucleare este esenţială pentru realizarea obiectivelor europene vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Cărbunele ar putea rămâne o sursă importantă pentru asigurarea securităţii energetice a României, chiar dacă ponderea acestuia în mixul energetic se va diminua, fiind afectată de creşterea consumului de energie“, se arata într-un comunicat al Departamentului pentru Energie de la începutul acestei luni.

În comunicat se menţionează că este „strategică“ păstrarea unui mix energetic echilibrat, ca o bună premisă pentru asigurarea securităţii energetice a ţării.

De asemenea, există „perspective reale“ ca România să-şi îmbunătăţească independenţa energetică sau chiar să devină independentă energetic în preajma anului 2020, mai ales datorită zăcămintelor din Marea Neagră, chiar dacă va continua cel mai probabil să fie dependentă într-o oarecare măsură de importurile de ţiţei.

Mai puţin cu eolienele şi fotovoltaicele, accent pe biomasă

O altă concluzie a consultării publice este că România ar trebui să încurajeze în perioada 2014-2024 "dezvoltarea prudentă" a energiilor regenerabile, cu un accent pe biomasă, ţinând cont că investiţiile în eolian şi fotovoltaic s-au dezvoltat mult prea rapid şi într-o manieră nesustenabilă în ultimii ani.

„În următorii ani, instalarea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice în eolian şi fotovoltaic ar putea cauza probleme semnificative în funcţionarea sistemului. De asemenea, considerăm că o prioritate în domeniul regenerabilelor ar putea să vizeze identificarea unei alternative la combustibilii clasici folosiţi în sectorul transporturilor“, se mai arata în comunicat.

România, jucător regional

În mare parte, aceste idei au fost exprimate public de ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, de la preluarea mandatului, la începutul lunii martie. „Potrivit majorităţii celor care au transmis puncte de vedere Departamentului pentru Energie în cadrul primei etape de consultare şi dezbatere publică, România are la ora actuală toate premisele pentru a putea deveni un jucător regional în domeniul energetic“, se mai arăta în comunicat.

România nu are în prezent o strategie pentru dezvoltarea şi administrarea sectorului energetic. Guvernul încearcă de mai mulţi ani să elaboreze un astfel de document. Constantin Niţă, fostul ministru al Energiei, actual ministru al Economiei, dorea anul trecut ca realizarea strategiei energetice a României să fie scoasă la licitaţie, urmând a fi realizată de o firmă de consultanţă internaţională. Licitaţia nu a mai avut loc.

Resursele de energie primară au scăzut anul trecut cu 9,2% faţă de 2012, la 30,95 milioane tone echivalent petrol (tep), iar cele de energie electrică s-au redus cu 3,2%, la 58,94 miliarde KWh, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Mai puteţi citi: