România ar putea primi 60,2 miliarde de euro în viitorul buget multianual al UE, cu mult peste anul trecut

România ar putea primi 60,2 miliarde de euro fonduri europene pentru agricultură și coeziune în viitorul buget multianual al UE, mai mult decât se prognozase inițial, potrivit unui document publicat de Comisia Europeană.

Comisia Europeană a publicat propunerile defalcate de alocări de fonduri europene pentru statele membre în următorul buget multianual 2028-2034. Potrivit propunerii, România va primi 60,2 miliarde de euro fonduri europene pentru agricultură și coeziune în viitorul buget multianual al UE, cu mult peste suma de 46 miliarde euro din actualul buget.

În actualul buget, România are alocați 46,8 miliarde de euro, defalcați astfel: pe coeziune o alocare totală de 31 miliarde euro, iar pentru agricultură (CAP) o alocare totală de 15,83 miliarde euro, scrie economedia.ro.

Propunerea Comisiei Europene urmează să fie negociată cu statele membre și cu Parlamentul European.

Reamintim că fondurile europene pentru coeziune vizează proiecte de investiții sau sociale care au ca scop creșterea nivelului de trai din statele membre cât mai aproape de media  UE.Aici sunt incluse investiții în transport, în infrastructura digitală, în proiecte sociale, de educație și de sănătate, dar și proiecte locale și regionale. Fondurile pentru agricultură vizează atât subvențiile pentru fermieri, cât și investiții în zonele rurale.

Pa lângă cele 60,2 miliarde de euro alocate direct potrivit acestei propuneri a Comisiei Europene, România va putea atrage fonduri europene suplimentare pe alte proiecte ale UE, legate de securitate, cercetare, competitivitate economică.

Comisia Europeană a prezentat săptămâna aceasta propunerea sa inițială privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2035, în valoare de 1.800 de miliarde de euro. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a vorbit despre „cel mai ambițios buget propus vreodată”, care ar urma să fie „mai mare, mai inteligent și mai eficient”. Însă, dincolo de limbajul festiv, documentul deschide calea unor negocieri dure între capitalele europene, care se anunță tensionate și marcate de nemulțumiri.