România a scăpat la mustaţă. Standard&Poor’s a renunţat să înrăutăţească perspectiva de rating a ţării

Agenţia de rating Standard&Poor’s a renunţat să înrăutăţească perspectiva de rating a României, dar precizând că speră că astfel Guvernul va revizui elemente cheie ale Ordonanţei 114, cunoscută drept „ordonanţa lăcomiei”.

Standard&Poor's urma să înrăutăţească perspectiva de rating a României de la „Stabilă” la „Negativă”, ceea ce în maxim şase luni ar fi dus ţara noastră în categoria de ţări numite „gunoaie” (junk), în care nu este recomandat să investeşti. 

Guvernul însă a cerut o amânare, prin care s-a angajat să modifice o serie de măsuri introduse prin Ordonanţa 114, din cauza căreia agenţia de rating urma să ia decizia de înrăutăţire a perspectivei de rating.

Drept urmare, vineri seară, după două săptămâni de la amânarea deciziei, Standard&Poor's a anunţat că reconfirmă perspectiva stabilă a rating-ului României, în speranţa că Guvernul se va ţine de cuvânt şi va modifica Ordonanţa 114.

„Credem că Guvernul român va solicita părerea părţilor interesate la nivel local şi va reexamina elementele cheie ale Ordonanţei de Urgenţă 114. În opinia noastră, acest lucru va duce probabil la evitarea efectelor negative iminente asupra eficacităţii politicii monetare şi va ajuta la recuperarea încrederii în perspectivele de creştere economică pe termen mediu”, arată specialiştii agenţiei de rating, în motivarea deciziei.

Riscul rămâne

Standard&Poor’s avertizează că ar putea scădea rating-ul României în următoarele 12-24 luni, dacă Guvernul nu va inversa suficient politicile pentru a evita încetinirea semnificativă a economiei, venituri fiscale mai scăzute, creşterea datoriei în produsul intern brut şi o majorare semnificativă a dobânzilor.

„În cazul în care flexibilitatea politicii monetare a României va slăbi, ca urmare a noii taxe pe activele bancare, ar creşte şi presiunea asupra ratingului”, mai precizează agenţia.

Standard&Poor’s menţionează că ar putea îmbunătăţi rating-ul României, dar numai dacă mediul instituţional s-a stabilizat, iar guvernul a făcut progrese mai ferme în ceea ce priveşte consolidarea bugetară, a plasat ferm datoria publică netă pe o traiectorie descendentă şi şi-a consolidat cadrul de guvernanţă, ceea ce s-ar traduce în creştere macroeconomică şi finanţe publice mai stabile şi predictibile.