Rezerva valutară a BNR s-a redus cu 1,4 miliarde de euro. Cât s-a dus pe apărarea cursului?

Rezerva valutară a Băncii Naţionale a României a scăzut de la de la 37,642 miliarde euro în septembrie la 36,290 miliarde la finele lunii octombrie. Adrian Vasilescu nu comentează privitor la intervenţia BNR în piaţa valutară, dar economiştii spuns că stabilitatea leului ar putea fi, măcar în parte, rezultatul vânzărilor de valută pentru apărarea cursului euro-leu. 

Rezervele valutare ale BNR au scăzut în luna octombrie cu circa 1,4 miliarde de euro, ca urmare a ieşirilor de capital şi a deprecierii euro în raport cu dolarul, lira sterlină şi yen-ul japonez, potrivit comunicatului dat de BNR. "În ceea ce priveşte fluxurile de capital, cu dese intrări şi ieşiri, specifice acestor timpuri de criză, când capitalurile aleargă de colo colo în căutare de oportunităţi de moment, vedem că anvergura fluxurilor de capital cu impact semnficativ asupra rezervelor minime obligatorii în valută pe care instituţiile de credit le constituie la BNR, deci, această anvergură, în creştere în luna septembrie a contribuit majoritar la evoluţia de atunci şi, în scădere în octombrie, a contribuit majoritar la scăderea de la finele lunii octombrie", a explicat pentru agenţia de presă Mediafax Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR.

El a declarat însă că nu doreşte să comenteze cu privire la eventualele intervenţii ale Băncii Naţionale în piaţa valutară, ca şi posibilă cauză de scădere a rezervei valutare. Adrian Vasilescu a evitat astfel să dea o explicaţie evoluţiei semnificativ mai bune pe care leul a avut-o prin comparaţie cu celelalte valute din regiune în ultimele două săptămâni.

În a doua jumătate a lunii octombrie, în perioada de vârf a crizei greceşti, moneda europeană a câştigat teren în faţa celor din Polonia, Cehia şi Ungaria. Astfel, în faţa zlotului polonez EUR a crescut cu aproape 3 procente, cu mai bine de 5% a crescut în faţa forintului maghiar şi cu puţin peste 1,5% în faţa coroanei cehe. Spre deosebire, faţă de leul românesc, euro s-a depreciat cu aproximativ 2%, de la 4,3 la aproximativ 4,2 lei pentru un euro. O evoluţie care, în opinia economistului Lucian Isar se datorează în mod deosebit intervenţiilor BNR în piaţă. “BNR a vândut cu siguranţă EUR prin băncile favorite, aşa numitele bănci de intervenţie, dar nu putem estima suma” a declarat acesta, completând: “Piaţa noastră este în continuare prea mică, şi este volatilă doar atunci când Banca Centrală vrea să transmită un mesaj politicienilor”.

Modificarea rezervelor valutare ale BNR nu sunt însă îngrijorătoare pentru Lucian Anghel, economistul şef al Băncii Comerciale Române. “Suma este prea mică, iar astfel de variaţii sunt prea mici pentru a indica un trend. Până la urma, deşi 1 miliard de euro nu este un fleac, reprezintă însă mai puţin de 3% din rezerva BNR” spune Lucian Anghel, completând: “Însă, dacă aş vedea modificări în acelaşi sens şi cu aceeaşi amploare şi în lunile următoare, fără să existe o scadenţă de plată a datoriilor externe, o astfel de scădere mi-ar putea naşte o serie de mari semne de întrebare”.

Nici pentru Călin Rechea, analist de risc în cadrul Băncii Comerciale Carpatica, cifrele în sine nu sunt îngrijorătoare. Privite însă în contextul regional, reducerea rezervei valutare a BNR ar putea fi un semnal de alarmă. “Reducerea rezervei valutare a BNR reprezintă o tendinţă îngrijorătoare în condiţiile în care dezechilibrele externe s-au accentuat de la începutul anului ... şi acum în condiţiile în care toată regiunea, şi incertitudinile din pieţe sunt atât de proaste, tendinţa negativă se poate accentua, şi BNR-ul s-ar putea trezi fără instrumente de intervenţie pe piaţa valutară. Iar presiunile vor creşte, tocmai din cauza deficitelor care vor amplifica şocurile astea externe”.

Iar presiunea în sensul deprecierii valutelor locale în faţa monedei unice europene este în creştere, după cum spune analistul financiar Claudiu Cazacu:“în pieţe se simte deja o presiune tot mai mare pe aprecierea euro. Iar dacă leul a avut până acum un comportament relativ mai bun decât celelalte monede, poate avea însă ca explicaţie şi faptul că pieţele ştiu că în piaţă este un jucător puternic, adică Banca Naţională. Doar că nici măcar BNR nu s-ar putea opune unui trend de depreciere regional, ci, în cel mai bun caz, l-ar putea doar atenua”.