Restanţele în valută ale populaţiei şi ale firmelor s-au dublat
0Valoarea ratelor restante ale populaţiei şi firmelor cu credite în valută a urcat cu 100% în primul semestru, la 1,64 miliarde de euro. Peste 700.000 de români nu reuşesc să-şi mai ramburseze creditele. Restanţele în lei şi valută au crescut cu 75% de la începutul anului, până la 3,12 miliarde de euro.
Scăderea veniturilor, scumpirea bunurilor de consum şi deprecierea leului în raport cu euro a erodat capacitatea românilor şi a companiilor de a-şi mai plăti la timp ratele la creditele contractate cu câţiva ani în urmă. Astfel, valoarea restanţelor la credite au crescut semnificativ în primul semestru, ajungând la 13,63 miliarde de lei (3,12 miliarde de euro), potrivit datelor BNR.
În contextul în care procesul de creditare întârzie să se reia, ponderea sumelor restante în totalul împrumuturilor acordate a crescut de la 3,89% la începutul anului la 6,43% în iunie. La finele lunii mai, peste 700.000 de români înregistrau restanţe la plata ratelor. Unii dintre ei aveau întârzieri pentru două sau chiar mai multe credite.
Românii resimt scumpirea euro
Deprecierea cu 3,4% a leului în raport cu euro, respectiv cu 12,25% în faţă de dolar, înregistrată de la începutul anului i-a afectat semnificativ pe cei care au contractate împrumuturi în valută. Pentru fiecare rată de 500 de euro, românul a fost nevoit să scoată din buzunar 71 de lei în plus. În primul semestru, restanţele în euro, dolari sau franci elveţieni s-a dublat, până la 1,64 miliarde de euro. Aproape jumătate dintre datoriile în valută sunt concentrate de populaţia şi firmele din Capitală.
Citeşte şi:
Forbes: Prizonierii creditelor în valute exotice
Restanţele la creditele în valută, peste cele în lei
Românii, tot mai sufocaţi de creditele în euro
În ceea ce priveşte ratele cu întârzieri la creditele în monedă naţională, în valoare de 6,45 miliarde de lei (1,47 miliarde de euro), cuantumul lor a înregistrat în primele şase luni din 2010 un avans cu 48,5%. În urmă cu câteva luni, populaţia şi firmele cumulau mai multe restanţe în lei, majoritatea pentru credite de nevoi personale, însă ritmul de creştere al sumelor restante în valută a schimbat ierarhia.
Se aşteaptă un nou val de restanţieri
Cei mai mari restanţieri, în funcţie de ponderea sumelor restante în total credite contractate, sunt locuitorii şi firmele din Regiunile Vest (257 milioane de euro), Nord-Est (331 milioane de euro) şi Nord-Vest (431 milioane de euro).Bancherii se aşteaptă ca următoarea perioadă să aducă un nou val de restanţieri, cu pregădere din rândul bugetarilor, aceştia fiind afectaţi de reducerea salariilor sau chiar de disponibilizări. Ei spun că sunt pregătiţi să restructureze creditele bugetarilor cu probleme, aşa cum au făcut-o în urmă cu un an în cazul angajaţilor din mediul privat, şi se aşteaptă ca decizia autorităţilor să îi afecteze pe 25-30% din clienţi.
„Ne aşteptăm să existe un al doilea val de restructurare generat de aceste măsuri. Eu cred că sistemul bancar este pregătit să facă faţă acestui val", declara Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank, imediat după decizia Guvernului de a reduce salariile bugetarilor. Acesta a adăugat că restructurarea creditelor contractate de bugetari va fi una mai facilă, întrucât este vorba de o reducere a salariilor, iar bugetarii nu îşi vor pierde locurile de muncă aşa cum s-a întâmplat în cazul angajaţilor din privat.
Soluţii pentru datornicii în dificultate
Băncile au lansat programe speciale de restructurare a creditelor contractate de clienţii în dificultate. BCR a implementat recent o procedură de reeşalonare a creditelor pentru clienţii aflaţi în dificultate, ce vizează rescadenţarea prin reducerea ratelor lunare cu până la 50% pentru şase luni.