Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, consideră că românii care câştigă sub 300 euro ar trebui declaraţi consumatori vulnerabili de energie

Un consumator de energie din Uniunea Europeană (UE), inclusiv din România, care câştigă mai puţin de 300 de euro lunar ar trebui considerat unul vulnerabil şi ar trebui să primească ajutoare din fonduri comunitare, a declarat marţi Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei.

El a propus Comisiei Europene, în 2014, când avea funcţia de ministrul delegat pentru Energie, să definească un consumator vulnerabil la nivel european de energie electrică şi gaze naturale, astfel ca aceştia să primească fonduri europene la plata facturilor.

Nicolescu a argumentat că interconectarea pieţelor de energie va duce la o apropiere a preţurilor între România şi celelalte state din UE, ceea ce creează nevoia de a defini un concept de sărăcie la nivel european.

„Orice familie care are un venit pe cap de familie mai mic de 300 de euro, indiferent unde trăieşte, este considerat un consumator vulnerabil şi primeşte autor direct din fonduri comunitare“, a spus Nicolescu.

O astfel de măsură îi va ajuta în special pe români şi pe bulgari, ţări în care peste jumătate din populaţie ar putea primi statut de consumatori vulnerabili în cazul în care o astfel de propunere s-ar aplica, potrivit unor estimări din sector. 

Acest sistem de compensare este unul fără de care dezideratul UE de a crea o piaţa comună nu se poate realiza, susţine fostul ministru.

Proiectul va apărea curând la Ministerul Energiei

Victor Grigorescu, actualul ministru al Energiei, a anunţat luni că legea energiei electrice şi a gazelor naturale, actualizată ultima dată în septembrie 2012, va fi modificată în perioada următoare, pentru a defini consumatorul vulnerabil.

Nivelul de 300 de euro înseamnă 1.350 lei la cursul actual, în condiţiile în care salariul minim pe economie este de 1.250 lei din luna mai a acestui an.

Cum s-a învârtit statul în jurul cozii

Guvernele din ultimii ani au promis de mai multe ori definirea „consumatorului vulnerabil“, responsabilitatea fiind pasată între Ministerul Muncii, Ministerul Energiei şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE). Instituţiile statului au tot amânat definirea acestuia deoarece anunţarea unui definiţii trebuie urmată de acordarea de ajutoare sociale persoanelor care nu îşi pot permite plata facturilor la utilităţi, fie că este vorba de electricitate, gaze, energie termică sau se încălzesc pe lemne. Aceste ajutoare trebuiau finanţate din taxa de 60% instituită în 2013 pe veniturile din liberalizarea gazelor, plătită de către producătorii de gaze din ţară. Banii au fost colectaţi de la Romgaz, Petrom şi ceilalţi producători mici, însă banii nu au fost direcţionaţi pentru instituirea acestui fond social, astfel că s-au dus la buget, unde au finanţat celelalte cheltuieli ale statului. Acum, aceste ajutoare ar trebui plătite de la buget. Taxa de 60% pe liberalizarea gazelor este programată să expire la finele acestui an, în condiţiile în care ar trebui să intre în vigoare noul sistem de taxare al resurselor. Dar nici acesta nu este gata, nefiind nici măcar pus în dezbatere publică.

Obligaţiile concesionarilor de sisteme, instituite în lege

Aristotel Jude, secretar de stat în cadrul aceleiaşi instituţii, a afirmat la rândul său astăzi că, pe lângă, definirea consumatorului protejat, modificările vor consfinţă în lege drepturile şi obligaţiile concesionarilor pentru serviciile de distribuţie, transport sau înmagazinare, dar şi măsurile ce pot fi luate în cazul unor situaţii de urgenţă, când condiţiile de piaţă sunt suspendate.