Războiul ruso-ucrainean a reaprins interesul investitorilor americani pentru România

Războiul ruso-ucrainean a reaprins interesul investitorilor americani pentru România, scrie celebra publicație franceză Le Monde, precizând că SUA și-au consolidat prezența în special în sectoarele energetic, militar și minier.

Publicația franceză a trecut în revistă principalele investiții susținute de americani, precizând că ultima se referă la deschiderea unei mine în apropierea orașului Oradea.

„Este vorba de o investiție de un miliard de dolari [938 de milioane de euro] care ne va permite să deschidem o fabrică de magneziu metalic”, a declarat Alexandru Roșu, directorul general al Verde Magnesium.

Investiția va fi realizată cu sprijinul fondului de investiții american Amerocap. La capacitate maximă, compania minieră speră să producă aproape 90.000 de tone de magneziu pe an, echivalentul a 50% din cererea europeană. Suficient pentru a se elibera de China.

Cu toate acestea, tranziția către o economie de piață a fost oarecum haotică, ceea ce a întârziat investițiile. Până când războiul dintre Rusia și Ucraina din februarie 2022 a reaprins interesul Washingtonului pentru România.

O zonă de interes major

În timp ce europenii sunt principalii investitori străini în țară - în special Olanda, Franța și Germania - Statele Unite și-au intensificat prezența în ultimii doi ani, cu peste șapte miliarde de euro investiți. Cele 960 de companii membre ale Camerei de Comerț Americane din România au vânzări de 65 de miliarde de euro și au creat peste 110.000 de locuri de muncă în țară. Acest boom este menit să continue.

La 14 decembrie 2023, Congresul SUA a adoptat un proiect de lege care declară regiunea Mării Negre, din care face parte și România, ca fiind o zonă de interes major pentru Washington. Pe 9 și 10 mai 2024, Trade Winds, cea mai mare misiune economică anuală organizată de Statele Unite în străinătate, va avea loc la București cu scopul de a deschide porțile pieței românești investitorilor săi. Energia, industria militară, IT și agricultura sunt domeniile prioritare.

Numai în Iași, oraș din nord-estul țării, în apropiere de granița cu Republica Moldova, au fost atrase în ultimii ani investiții americane de un miliard de euro, care au creat 12.000 de locuri de muncă, dintre care 4.000 generate de centrul de dezvoltare pe care Amazon l-a înființat acolo în 2016.

La Brașov (centrul României), guvernul se pregătește să înceapă construcția unei fabrici de pulbere de obuze, cu o investiție de 400 de milioane de euro din capital american și european - Comisia Europeană contribuie cu 47 de milioane de euro.

Interesul american este evident și în sectorul energetic. Bucureștiul a autorizat construcția unei fabrici de reactoare modulare mici (SMR) la Doicești, un oraș situat la aproximativ o sută de kilometri nord de capitală. Compania românească Nuclearelectrica a primit undă verde de la compania americană NuScale pentru a construi primele SMR-uri, care vor produce energie nucleară înainte de 2030. O investiție americană de patru miliarde de dolari, care își propune să transforme România într-un hub energetic regional pentru UE.

Confruntarea cu amenințarea unei Rusii expansioniste

Ambiția noastră este de a fi primii din lume care au PRM și vom putea exporta această nouă tehnologie", se laudă tânărul ministru al energiei, Sebastian Burduja, membru al Partidului Național Liberal (liberal-conservator și creștin-democrat). Viitorii specialiști în acest domeniu sunt pregătiți exclusiv la Universitatea Politehnică București”.

„Această prezență americană este binevenită într-o țară pregătită să facă orice pentru a contracara amenințarea unei Rusii expansioniste. Ea se bazează în parte pe o tânără generație de români care s-au format în America de Nord”, scrie Le Monde.

Șantierele PRM vor fi conduse de Cezar Georgescu, care a studiat în Canada, unde a devenit un important specialist în domeniul nuclear - a contribuit la înființarea unor centrale electrice în Canada, Marea Britanie și Polonia, înainte de a se întoarce în România.

„O stea în ascensiune în politica românească, Sebastian Burduja, în vârstă de 38 de ani, a studiat la Harvard și Stanford, apoi a lucrat timp de trei ani pentru Banca Mondială, înainte de a se întoarce în țara sa pentru a intra în politică. Ca și el, Cosmin Ghiță, numit director general al Nuclearelectrica în 2017, la vârsta de 28 de ani, a studiat în Statele Unite și a lucrat pentru Chevron, fiind totodată partener în fondul de investiții newyorkez Amerocap, care investește în viitoarea mină Verde Magnesium”, încheie publicația.