Radiourile-pirat rad in nasul autoritatilor

Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei a scos din emisie 32 de radiouri-pirat, a anuntat directorul general al institutiei, Marius Catalin Marinescu, in conferinta de presa

Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei a scos din emisie 32 de radiouri-pirat, a anuntat directorul general al institutiei, Marius Catalin Marinescu, in conferinta de presa care a marcat, ieri, Ziua Mondiala a Telecomunicatiilor. Anul trecut au fost desfiintate 54 de statii de emisie ilegale, dar, dupa cum evolueaza lucrurile, acest "record" negativ va fi depasit usor in 2005. "Este relativ simplu si destul de ieftin sa-ti construiesti o aparatura cu care poti emite. Chiar eu am facut o asemenea statie ca proiect de diploma la absolvirea facultatii", a spus Dana Floricel, seful Directiei Teritoriale Bucuresti a IGCTI. De obicei, radiourile-pirat sunt facute de liceeni, din teribilism. Un pasionat de electronica poate realiza un astfel de echipament cu cel mult 500 de euro, dar, prin folosirea unor piese de la aparate electronice scoase din uz, costurile pot fi si mai mici. In general, intervalul orar de emisie al radiourilor-pirat este 18-24 si in week-end, cele mai multe activand in Bucuresti, Sectorul Agricol Ilfov, Giurgiu si Teleorman. Inspectoratul detine la nivelul intregii tari, pe langa punctele fixe sau transferabile, 10 statii mobile de monitorizare si gestionare a spectrului. Echipamentele, de ultima generatie, sunt instalate pe microbuze si costa 150 miliarde de lei. Cu toata tehnica de varf, nu se poate face mare lucru deoarece radio-amatorii au informatii la timp si modifica frecventele de emisie sau se muta in alt apartament.
Dedicatii celor care ar trebui sa desfiinteze posturile-pirat
Legea audiovizualului nr. 504/2002 prevede confiscarea aparaturii ilegale si o amenda cuprinsa intre 50 si 250 milioane de lei. Cu toate acestea, organele chemate sa o aplice se limiteaza doar la ridicarea aparaturii, perceperea unei amenzi minore si administrarea unei morale celor care incalca normele. Unii ascultatori ai posturilor de radio comerciale afirma ca nu pot urmari programele preferate din cauza suprapunerilor pe frecventa, dar s-au inregistrat si plangeri mai putin obisnuite. "Emisiile-pirat devin periculoase cand interfereaza cu frecventele utilitare. in urma cu cateva luni am primit doua sesizari de la Romatsa, companie care furnizeaza servicii de dirijare, control si informare pentru traficul aerian", a spus directorul general al IGCTI, Marius Catalin Marinescu. Surse neoficiale sustin ca detinatorii radiourilor ilegale au si interese financiare in detinerea lor. In zona Bucurestiului, patronii unor discoteci folosesc frecventele pentru a anunta organizarea unui anume eveniment sau vizita in comuna a cantaretului ics. De asemenea, exista manelisti din linia a doua care dau bani radiourilor-pirat pentru a le difuza muzica. Seful Directiei Teritoriale Bucuresti, Dana Floricel, a spus ca nu de putine ori primeste in "dar" dedicatii muzicale pe numele sau si al subalternilor. Astfel, contravenientii din spatele microfonului dovedesc nu numai ca au umor, dar si ca sfideaza legea si persoanele insarcinate cu aplicarea ei.