Putin nu mai vrea credite în dolari

Pentru a încuraja tranzacţiile în moneda naţională, guvernul  rus va acorda facilităţi suplimentare companiilor care se împrumută în ruble. Prin această măsură, oficialii vor să reducă ponderea împrumuturilor în valută la jumătate, de la 42% la 20% din totalul creditelor corporative.

Rusia, care trece prin cea mai gravă criză economică de la prăbuşirea Uniunii Sovietice, şi-a înrăutăţit situaţia apelând la împrumuturi internaţionale. Astfel, deprecierea rublei a dus la creşterea ratelor companiilor care aveau credite în dolari, peste 100 de firme fiind nevoite să ceară ajutor din partea statului.

Pentru că în perioada  2005-2008 companiile şi-au triplat sumele împrumutate în valută, Banca Centrală a Rusiei a redus dobânzile anuale percepute pentru creditele în ruble la 11,4%, reprezentând cel mai scăzut nivel din iulie 2008.

Dobânda este totuşi ridicată faţă de cea de 8,5% percepută împrumuturilor în dolari, care a determinat afaceriştii ruşi să favorizeze astfel de credite.

Această tendinţă a forţat guvernul să intervină pentru a întări moneda naţională. „Suntem în zona rublei, aşa că rubla ar trebui să reprezinte principala monedă din finanţele companiilor", a declarat parlamentarul rus Natalia Burikina, care a ajutat la elaborarea proiectului de lege.

PREFERINŢE DĂUNĂTOARE

La izbucnirea crizei economice mondiale, în perioada august 2008 - ianuarie 2009, rubla s-a depreciat cu 35% în raport cu dolarul.
Astfel, guvernul a alocat 11 miliarde de dolari pentru salvarea companiilor cu probleme. Printre acestea se numără PIK Group şi Sistema Hals, cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Rusia, care au fost forţaţi să cedeze active pentru că nu au îndeplinit condiţiile pentru acordarea creditelor.

Într-o situaţie similară se află şi International Industrial Bank, care a anunţat ieri că nu poate plăti obligaţiuni în euro scadente în valoare de 200 de milioane de euro, potrivit Bloomberg. „Împrumuturile internaţionale ale companiilor ruseşti au agravat situaţia Rusiei", a declarat ministrul de Finanţe rus, Alexei Kudrin. 

Propunerea legislativă ar putea creşte cota deductibilă din dobânda pentru împrumuturile în ruble de 1,8 ori mai mult decât rata de refinanţare a Băncii Centrale. În acest moment, dobânda de refinanţare pentru împrumuturile mai mari de un an a Băncii Centrale este de 13,95%.

CINE CÂŞTIGĂ

„Statul este paranoic, temându-se să nu repete greşelile care au dus la recesiunea din 2008, când zeci de corporaţii mari au fost salvate cu fonduri publice din cauza supraîndatorării în valută", a declarat Chris Weafer, strateg-şef la UralSib Financial Corp.

„Orice măsură care încurajează îndatorarea în moneda naţională va avantaja în mod evident deţinătorii naturali de obligaţiuni în ruble, precum băncile comerciale", a declarat Luis Costa, strateg la Citigroup Inc., adăugând că orice proiect în această privinţă măreşte interesul faţă de activele ruseşti.

Costul asigurării împotriva riscului de neplată (CDS) pentru Rusia a scăzut, marţi, cu trei puncte procentuale, iar inflaţia a coborât la 5,8% în iunie, cel mai scăzut nivel din iulie 1998.

FINANŢARE INTERNAŢIONALĂ

Creditarea în valută a atins apogeul în septembrie 2008, ajungând la 307 miliarde de dolari. În prezent, împrumuturile în valută contractate de companii totalizează 294 miliarde de dolari, iar cele în monedă naţională se ridică la 12,8 trilioane de ruble (410,8 miliarde de dolari), potrivit datelor Băncii Centrale din Rusia.