Prudenţa bancherilor îngheaţă creditarea

Soldul creditelor acordate populaţiei şi companiilor a scăzut cu 4,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Prudenţa bancherilor şi a clienţilor întârzie relansarea creditării, spune Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR.

Soldul creditelor contractate de populaţie şi firme a continuat să scadă în luna aprilie cu 4,2% în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă din 2009, până la 200,3 miliarde de lei (48,5 miliarde de euro), potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

Reducerea este însă mai temperată faţă de cea din luna martie, de 5,6%. Florin Georgescu, prim-viceguvernator al băncii centrale, pune întârzierea relansării creditării pe seama prudenţei manifestate de bancheri, dar şi de clienţi.

Citiţi şi:

Criza datoriei se transferă la companii

Adrian Vasilescu: „Guvernul a luat cea mai grea măsură”

El consideră însă că este nevoie de reforme fiscale pentru ca băncile, persoanele fizice şi antreprenorii să aibă mai multă încredere şi să se reia finanţarea.

„Într-un stat centralizat se relansează economia prin decizii administrative de reluare a creditării", a spus Georgescu. Scăderea înregistrată în luna martie a fost determinată de un regres cu 5,3% a componentei în lei, până la 78,18 miliarde de lei. Totuşi, soldul creditelor în valută a crescut cu 3,5% în intervalul aprilie 2009 - aprilie 2010, până la 122,13 miliarde de lei (29,6 miliarde de euro).

Băncile au fentat deciziile prudenţiale

Florin Georgescu a precizat că, după declanşarea crizei, Banca Naţională a acţionat anticiclic, prin relaxarea condiţiilor de creditarea, prin reducerea rezervelor minime obligatorii sau a dobânzii de politică monetară, de la 10,25% în iulie 2009 la 6,25% în mai 2010.

Acesta a adăugat că, în perioada 2006-2008, băncile comerciale au avut o putere limitată în temperarea creditării, inclusiv cea în valută, iar pârghii mai importante ar fi avut politicile fiscale şi de salarizare.

„Alternativele băncilor după liberalizarea contului de capital oferă politici prudenţiale, o putere limitată în raport cu politicile fiscale şi de salarii. Măsurile prudenţiale şi-au pierdut însă din eficacitate", a spus Georgescu.

În plus, el a arătat că în ciuda măsurilor de prudenţialitate şi de politică monetară impuse de BNR, băncile au găsit, înainte de criză,  pârghii de a evita resticţiile. De exemplu, pentru ca clienţii să se poată încadra în gradul de îndatorare, băncile au oferit dobânzi promoţionale în primii ani de creditare şi au extins maturitatea împrumuturilor.

„Unii agenţi economici, din păcate, pe perioade scurte, au crescut veniturile salariaţilor, pentru a falsifica realitatea şi a permite acestora să se încadreze la accesarea unui credit", a mai spus reprezentantul BNR.

O piaţă concurenţială

Florin Georgescu spune că sporul anual mediu al gradului de intermediere a fost de 3,5 ori mai mare în perioada 2005-2008, pentru că au existat rezerve de capital, iar competiţia s-a intensificat.