Producătorii de băuturi alcoolice cer Guvernului să nu majoreze acciza cu mai mult de 5%
0În urma măsurilor fiscale analizate de Guvern, care prevăd printre altele o creștere a accizei cu 10% pentru băuturile alcoolice, producătorii cer Guvernului să nu majoreze taxa cu mai mult de 5% până la 1 aprilie 2025.
Într-o scrisoare deschisă adresată premierului Marcel Ciolacu, ministrului Finanțelor Marcel Boloș și ministrului Economiei Ștefan Radu Oprea, asociația Spirits România scrie că înțelege nevoia de finanțare a statului, dar cere ca acciza să nu fie majorată atât de mult cum este prevăzut în draftul măsurilor fiscale apărut în presă.
„Venind în întâmpinarea acestei nevoi de finanțare, producătorii și distribuitorii de băuturi spirtoase din România vă propun să luați în considerare o mărire de maximum 5% a accizei, cu începere de la 1 octombrie 2023, urmând că acest nivel al accizei să rămână aplicabil pe toată perioada 1 ianuarie 2024 - 31 martie 2025 inclusiv. Aceasta măsură ar permite adaptarea agenților economici la schimbare și ar asigura predictibilitate pe termen mediu. În speranța că veți lua în considerare punctul nostru de vedere, vă asigurăm de întreaga noastră considerație și disponibilitate pentru a organiza o întâlnire la sediul Guvernului, atunci când agenda vă permite”, declară președintele Spirits România, Florin Rădulescu, în scrisoarea înaintată oficialilor.
În sprijinul acestei solicitări, Spirits România a adus mai multe argumente, printre care și impactul pe care creșterile anterioare ale accizelor le-au avut asupra încasărilor la bugetul de stat.
Redăm integral argumentele avansate de asociație:
Creșterile accizei din 2022 au scăzut vânzările în prima jumătate a anului 2023
Modificările aduse de Ordonanța Guvernului nr. 16/2022, publicată în Monitorul Oficial la 15 iulie 2022, și de Legea nr. 370/2022, publicată în Monitorul Oficial la 20 decembrie 2022, prin care a fost majorată de două ori acciza la alcool și băuturile alcoolice, respectiv cu 5% de la 1 august 2022 și cu 6% de la 1 ianuarie 2023, au arătat că, la o creștere agregată de 11% a accizei în anul 2022, se observă deja o scădere cu 2,6% a încasărilor la bugetul de stat din acciza la alcool etilic în primele șase luni ale anului curent (369.68 milioane lei), față de aceeași perioadă a anului trecut (379.46 milioane lei). Experiența arata că majorarea cu 42% a accizei în 2013 a determinat în intervalul 2013-2014 o scădere a pieţei fiscalizate a băuturilor spirtoase de 30%, în schimb, reducerea cu 30% a accizei în 2016 a avut ca rezultat, în ultimii ani, scăderea pieței nefiscalizate cu aproximativ 25% și dublarea veniturilor colectate la bugetul de stat, care au înregistrat 850.20 milioane lei în 2021 pentru piața băuturilor spirtoase.
Efecte catastrofale asupra producătorilor locali
Industria locală de băuturi spirtoase a fost deja influențată negativ de costurile de producție crescute în decursul anului 2022, un exemplu fiind creșterea prețurilor materiilor prime cu până la 80%. Spirits România apreciază că, pe termen mediu și lung, majorarea accizei nu va duce la încasări bugetare mai mari, deoarece un preț mai mare va genera o scădere a vânzărilor și implicit a sumelor de plată la bugetul de stat – nivelul cifrelor de afaceri și al impozitelor și sumelor provenite din TVA vor fi mai mici. Mai mult, costurile tot mai mari pentru companii se vor răsfrânge asupra angajaților prin reducerea personalului și creșteri de costuri în anumite zone. În acest moment, în România, valoarea accizelor este mai mare decât în statele vecine și peste unele valori practicate în Uniunea Europeană, deși veniturile consumatorilor sunt mai mici. Nivelul accizei la alcool etilic este 855 euro/hl de alcool pur, în creștere cu 15,4% de la 741 euro în 2021, în condițiile în care nivelul minim setat prin directivă europeană este 550 euro/hl.
Creșterea taxării încurajează piața neagră
O creștere de două cifre, așa cum este vehiculată, va avea efecte negative în special asupra producătorilor locali onești și va favoriza producția ilegală și consumul de alcool nefiscalizat, așa cum ne-a demonstrat experiența. Efectele negative se vor resimți atât la nivel economic, cât și social, în condițiile în va crește consumul de băuturi alcoolice contrafăcute ce va afecta grav sănătatea persoanelor. Produsele ilicite, a căror calitate nu este în nici un fel controlată, reprezintă un risc major pentru sănătatea celor care consumă. Spre deosebire de alcoolul fiscalizat, care este testat și verificat, cel de pe piața neagră are mari probleme de calitate și poate pune în pericol viața consumatorilor de toate vârstele.
„Reprezentanții producătorilor și importatorilor de băuturi spirtoase înțeleg nevoia Guvernului de a asigura venituri suplimentare la Bugetul de Stat pentru reducerea deficitului bugetar și alocarea de fonduri către investiții, dar cred cu tărie că măsurile fiscale trebuie să fie sustenabile și să nu erodeze baza de impozitare, în special prin distrugerea producătorilor locali”, încheie Florin Rădulescu, președinte Spirits România.