Problema CNP-ului românesc: Un algoritm folosit din anii '70 permite erori ce pot afecta cetăţenii. Cazul unui credit

Codul numeric personal a fost introdus ca element obligatoriu în actele de identitate, de stare civilă şi în alte acte personale printr-un decret prezidenţial semnat de Nicolae Ceauşescu la 2 martie 1978.

Acest cod constituie numărul de ordine atribuit de Evidenţa Populaţiei unui individ la naştere şi este format din 13 cifre din care primele 7 se referă la sexul persoanei şi data de naştere (S/AA/LL/ZZ). Ultimele 5 cifre din CNP sunt alcătuite din codul judeţului (de la 01 la 52), alte 3 cifre care înseamnă numărul de ordine atribuit persoanei (ZZZ) şi C – cifra de control, cea de-a 13-a cifră din CNP.

CNP-ul este folosit ca date de identificare a persoanei fizice în multiple situaţii, inclusiv în relaţia cetăţeanului cu statul, de la verificarea plăţii taxelor şi impozitelor, la achiziţii de locuinţe semnate la notariat, până la contractarea sau refinanţarea unor credite şi multe alte situaţii care implică identificarea persoanei.

Deşi CNP-ul conţine o cifră de control, calculată după un anumit algoritm, care să facă imposibile greşelile de identificare, în cazuri excepţionale calculele generează erori care afectează cetăţenii.

Este şi cazul unui tânăr care a vrut să facă o refinanţare şi a aflat în urma verificărilor făcute la Biroul de Credit a aflat că figura ca fiind coplătitor la un alt credit luat de o altă persoană de la CEC, persoană pe care nu o cunoştea.

„Ieri am dorit să fac o simulare de refinanţare a unui credit personal existent la BCR folosind aplicaţia George. La un anumit pas aplicaţia a interogat Biroul de credit şi surpriză... am observat că sunt coplătitor la un alt credit la CEC Bank (nefiind clientul acestei bănci!), titular fiind o persoană pe care nu o cunosc şi nu am avut nici o legătură vreodată. Atât timp cât eu nu am semnat absolut nimic, cum este posibil aşa ceva? Am verificat platforma online a biroului de credit şi într-adevăr, aşa era: figuram cu încă un credit pe lângă cel personal de la BCR”, a declarat bărbatul pentru „Adevărul”.

Folosind datele găsite în platformă, tânărul l-a sunat pe titularul creditului care i-a spus că are creditul, dar îl plăteşte singur.

„Am găsit datele titularului în platformă şi am luat legătura. Acesta mi-a transmis că nu ştie absolut nimic şi că într-adevăr are acel credit, dar fără coplătitor. Voi depune plângere la poliţie şi voi apela la toate instrumentele legale pentru a rezolva acest caz. 95% banca este de vină”, a adăugat bărbatul.

Coplătitor din cauza unei cifre greşite din CNP

La solicitarea „Adevărul”, CEC Bank a răspuns că operatorul a greşit o singură cifră din CNP. „Am investigat situaţia semnalată şi, din păcate, este vorba de o eroare a băncii, pe care o regretăm.

Situaţia a pornit de la introducerea eronată a CNP-ului în sistemele băncii. Mai exact, avem un codebitor cu un CNP foarte asemănător (acelaşi sex, data naşterii identică, acelaşi judeţ, diferenţa dintre cele două CNP-uri fiind de o singură cifră).

CNP-ul a fost introdus eronat de către operator, acesta era valid, iar datele privind creditul au fost asociate la nivelul Biroului de Credit unei terţe persoane. Precizăm că este prima dată când ne confruntăm cu o astfel de situaţie şi că la nivelul băncii există sisteme pentru verificarea identităţii clienţilor şi codebitorilor, cât şi instrumente de validare a CNP-urilor”, a răspuns CEC Bank solicitării „Adevărul”.  

Reprezentanţii CEC Bank au precizat că au luat legătura cu bărbatul pentru care s-au înregistrat greşit raportările către Biroul de Credit şi au fost iniţiate demersurile pentru rectificarea urgentă a raportării. 

Ultima cifră din CNP este „cifra de control”

Specialiştii spun că a fost o situaţie absolut excepţională, având în vedere că cea de-a 13-a cifră din CNP este „cifra de control” rezultată din înmulţirea fiecărei cifre cu un algoritm şi împărţirea produsului la 11.

„În acest caz, absolut excepţional, cifra de control a fost aceeaşi = 1, pentru că suma pe algoritm de validare fără ultima cifră era aceeaşi la amandoi”, a declarat pentru „Adevărul” o sursă apropiată discuţiilor.

CNP - Codul Numeric Personal constituie numărul de ordine atribuit de Evidenţa Populaţiei unui individ la naştere şi este format din 13 cifre din care primele 7 se referă la sexul persoanei şi data de naştere (S/AA/LL/ZZ).

Ultimele 5 cifre din CNP sunt alcătuite din codul judeţului (de la 01 la 52), alte 3 cifre care înseamnă numărul de ordine atribuit persoanei (ZZZ) şi C – cifra de control, cea de-a 13-a cifră din CNP.

Pentru a vedea dacă un CNP este valid, se foloseşte o „cheie de testare”, care potrivit legii este numărul: 279146358279. Primele 12 cifre din CNP se înmulţesc pe rând de la stânga spre dreapta cu cifra corespunzătoare din cheia de testare.

Rezultatele celor 12 înmulţiri se adună, iar suma se împarte la 11. Dacă restul împărţirii la 11 este mai mic ca 10 (cifrele de la 1 la 9), atunci acesta va reprezenta cifra de control. Dacă restul împărţirii este 10 atunci cifra de control este 1.

În cazul celor două CNP-uri – cel corect şi cel greşit -, cifra de control a fost aceeaşi, respectiv cifra 1.