Pro Infrastructură: Soluţia PPP aprobată de Guvern pentru A3, un dezastru. Motivele? Stabilirea traseului prin mijlocul râului Prahova şi al staţiunilor

Reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură afirmă, luni, că soluţia parteneriatului public-privat pentru Autostrada A3 Bucureşti-Ploieşti-Braşov aprobat de Guvern este un "dezastru iminent", din cauza stabilirii traseului prin mijlocul râului Prahova şi al staţiunilor de pe Valea Prahovei.

Ei menţionează că ideea construirii pe aliniamentul din studiul de fezabilitate din 2002 ar însemna un "dezastru ecologic" pentru Valea Prahovei, cu consecinţe negative pentru turism, şi critică şi modalitatea de ofertare.

Potrivit Asociaţiei Pro Infrastructură, Guvernul a aprobat studiul de fundamentare al Parteneriatului Public-Privat (PPP) pentru Autostrada A3 Bucureşti-Ploieşti-Braşov, care va sta la baza viitorului contract pentru proiectarea, execuţia şi operarea tronsonului Ploieşti-Braşov şi operarea sectorului Bucureşti-Ploieşti.

"Credem cu tărie că soluţia PPP descrisă de acest studiu este un dezastru iminent şi aruncă în derizoriu construirea unei autostrăzi extrem de importante. Motivele? Stabilirea traseului prin mijlocul Râului Prahova şi a staţiunilor de pe Valea Prahovei, la care se adaugă riscurile şi restricţiile financiare, tehnice şi de impact asupra mediului. În această formă, proiectul nu este demn de o ţară europeană civilizată", scriu, luni, reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură pe pagina de Facebook.

Conform sursei citate, documentul emite o concluzie prestabilită prin care "se demonstrează" că soluţia PPP este preferată în detrimentul celor cu finanţare de la bugetul de stat sau prin fonduri europene nerambursabile.

"Deşi Autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov este inclusă în Masterplanul General de Transport cu bani europeni eligibili, autorii studiului exclud neîntemeiat această opţiune. Alternativa cu fonduri bugetare este şi ea eliminată fără nicio analiză atentă. Adoptarea din start a variantei PPP este bizară, ştiindu-se că o finanţare prin PPP este semnificativ mai scumpă decât cele clasice, adăugând statului o povară constantă pentru mulţi ani după inaugurare, fiind inclusă în totalitate pe deficitul bugetar din primul moment", afirmă reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură.

Aceştia afirmă că descrierea traseului autostrăzii este dificil de analizat "din cauza greşelilor grosolane de gramatică, logică şi a limbajului de lemn", precizând că ideea construirii acesteia pe aliniamentul dat de studiul de fezabilitate din 2002 va duce la un "dezastru ecologic" pe Valea Prahovei, cu un puternic impact negativ asupra turismului.

"Astfel, traseul «croşetează» de-a lungul albiei Râului Prahova, cu numeroase traversări ale acestuia, fiind necesare regularizări şi devieri ale râului, defrişări şi demolări ale multor proprietăţi ridicate în ultimii ani. Chiar şi prin instalarea de panouri fonoabsorbante, zgomotul produs de vehicule va crea un disconfort continuu (valea nu permite disiparea sunetului). În document nu se vorbeşte deloc despre coborârea autostrăzii din zona Predeal spre Râşnov. În plus, proiectul include şi segmentul dintre Râşnov şi Cristian care este contractat deja, urmând în scurt timp să înceapă lucrările", mai scriu reprezentanţii Asociaţiei.

Ei arată un alt aspect îngrijorător este modalitatea de ofertare, întrucât constructorii interesaţi vor oferta o listă de cantităţi pe baza soluţiei tehnice din studiul de fezabilitate din 2002, iar după semnarea contractului, câştigătorul, împreună cu CNAIR, va desemna un expert independent care va face investigaţii în teren pentru actualizarea informaţiilor.

Potrivit surse citate, eventualele modificări vor duce la recalcularea preţului, iar ulterior, constructorul va trebui să realizeze proiectul tehnic din care să rezulte listele de cantităţi deja identificate de către expertul independent.

"Un asemenea mecanism întortocheat a mai fost experimentat o singură dată în România, cu urmări previzibile: contractul cu Bechtel, unde estimarea iniţială de 2,2 miliarde de euro pentru întreaga autostradă de 450 de km între Braşov şi Borş s-a transformat în 1,3 miliarde de euro pentru doar 52 de km între Câmpia Turzii şi Gilău, plus lucrări nefinalizate între Suplacu de Barcău şi Borş. Cea mai mare parte a riscurilor este direcţionată de statul român spre partenerul privat, creându-se premisele pentru sume umflate semnificativ de ofertanţi pentru acoperirea lor", susţin reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastuctură.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat aprobarea studiului de fundamentare privind construirea segmentului de autostradă care va lega Ploieştiul de Braşov, urmând ca din luna septembrie să înceapă procedurile de atribuire şi dialogul cu investitorii, astfel ca până la finele acestui an să fie semnat contractul. Premierul a spus că durata de execuţie a autostrăzii este de maximum 4 ani, iar costul estimat este de 1,36 de miliarde de euro.