Preşedintele INS: Populaţia României a îmbătrânit 6-7 ani în ultimii 27 ani
0Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), a declarat în cadrul emisiunii ZF Live că vârsta medie a populaţiei din România a crescut cu 6-7 ani în decurs de 27 ani. De asemenea, vârsta medie la care româncele nasc primul copil s-a mărit, indicând o degradare a ratei fertilităţii.
Invitat în cadrul emisiunii ZF Live, preşedintele INS, Tudorel Andrei, a prezentat o analiză a evoluţiei demografice a României post-comuniste. Cei doi factori responsabili pentru schimbările demografice principale sunt identificaţi de Tudorel Andrei ca fiind creşterea vârstei medii la care româncele nasc primul copil şi creşterea vârstei medii a populaţiei a României.
Din 1975 până în 2014, vârsta medie la care femeile avea primul copil a crescut de la 20 ani la 27-28 ani, conform datelor INS. Deşi acest fenomen este firesc odată cu emanciparea populaţiei şi dispariţia statului totalitar care promova politici radicale de creştere nesustenabilă a populaţiei, preşedintele INS avertizează că „Avem una dintre cele mai mici rate ale fertilităţii la nivel european.”
În ceea ce priveşte vârsta medie a populaţiei României, aceasta a crescut atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Dacă în anul 1992, vârsta medie a populaţiei urbane era de 35 ani, în 2014, ea a crescut la peste 40 ani. Populaţia rurală, în schimb, a înregistrat o creştere mai uşoară a vârstei medii, de la 37 ani în 1992 la 40,4 în 2014.
„Vârsta medie a populaţiei, atât a României, cât şi pe cele două medii (rural/urban – n.r.) a crescut cu aproape 6-7 ani. În decurs de 27 de ani, populaţia României a îmbătrânit cu 6-7 ani. [...] Înseamnă o degradare a piramidei vârstelor, atât în urban, cât şi în rural“.
Ponderea demografică a mediilor rural şi urban
Cu privire la ponderea populaţiei din mediul rural, respectiv urban, Tudorel Andrei a spus că „Structura urban/rural în România este asemănătoare cu structura urban/rural din Polonia, dar este diferită faţă de alte ţări din apropierea noastră“.
În România anului 2015, 56% din populaţie locuia în mediul urban, iar 43-44% în mediul rural. În Uniunea Europeană, în schimb, datele indică faptul că populaţia urbană reprezintă 70% din total, în vreme ce populaţia rurală constituie doar 30%.
Datele INS relevă şi faptul că ponderea populaţiei urbane a stagnat din 1990 când a atins nivelul de 54%, după o creştere vertiginoasă de la 32% în 1960. „Partea de urbanizare trebuie legată de ce anume înseamnă activitatea economică la nivelul ţării respective. Este uşor să treci o localitate din zona urală în zona urbană, dar trebuie să asiguri infrastructură şi condiţii de viaţă. Obligatoriu, acest proces este legat de dezvoltarea unor sectoare care să susţină dezvoltarea economică a ţării”, explică preşedintele INS.
Dacă tendinţa de industrializare forţată imprimată de comunism a impus un flux demografic dinspre mediul rural înspre cel urban, acesta s-a inversat dupa 1990. După căderea comunismului, fenomenul de de-industrializare a corectat tendinţa migraţionistă. Astfel, în 2014, mişscarea populaţiei dinspre rural înspre urban a coborât la 21%, faţă de 37% în 1970.
Viitorul agriculturii
Rata de ocupare a forţei de muncă din mediul rural de 62% este foarte apropiată de cea din mediul urban aflată la nivelul de 61,5%. Deşi agricultura constiuie doar 5% din Produsul Intern Brut, rata de ocupare a populaţiei totale pe care o oferă acest sector este de aproape un sfert, cu 23-24%. „Ruralul va reprezenta un factor important de dezvoltare a societăţii româneşti, din punctul de vedere al cererii şi sper că şi al ofertei pentru perioada următoare“, a menţionat Tudorel Andrei.
De asemenea, el a adăugat: „Ne-am propus să organizăm o masă rotundă pe această problemă de importanţă vitală pentru România. [...] Şi aici este o altă problemă, România deţine aproape 33% din numărul exploataţiilor agricole la nivel european, avem suprafaţe foarte mici pe exploataţia agricolă“.
Pentru o împrospătare a bazei sale de date, INS îşi propune să realizeze un nou recensământ al populaţiei şi al locuinţelor, în anul 2021.