Povestea corupţiei din România, la nivel înalt: Cum erau protejate de stat escrocheriile în perioada interbelică

Actele moderne de corupţie la nivel înalt în România se desfăşoară de aproape 100 de ani, iar reţeta escrocheriilor din perioada interbelică nu este mult diferită faţă de modul în care fac în prezent trafic de influenţă liderii politici, ori anumiţi demnitari de stat.

În prezent, în spatele fiecărui dosar la DNA se află secretul unor afaceri care au păgubit într-un fel sau altu statul român. Instanţele fac de fiecare dată liste întregi cu pagubele produse de inculpaţi şi cu despăgubirile pe care trebuie să le plătească aceştia.

Din păcate, sumele de bani escrocate nu s-au mai întros în toatalitate în visteria statului. Aceste lucruri nu sunt unice în istoria României. Ele s-au repetat şi în trecut, iar multe dintre ele au devenit cazuri celebre de corupţie. În cele mai multe cazuri au fost implicaţi atât demnitari de rang înalt, cât şi conducători ai statului, regele Carol al II – lea fiind şi el pe lista celor care au sprijinit anumite afaceri dubioase de pe urmă cărora România a avut de pierdut.

Printre cele mai celebre acte de corupţie din perioada interbelică se numără „Afacerea Skoda” prin care s-a urmărit dotarea armatei cu armament greu, „Afacerea Armstrong-Fokker”, care a vizat tot dotarea armatei, dar de această dată cu avioane, dar nu trebuie uitate nici intervenţiile marilor industriaşi români, Nicolae Malaxa şi Max Auschnitt pe lângă camarila regală pentru a-şi consolida business-urile.

O altă poveste cu iz de escrocherie a fost „Afacerea Spirtul Negru” care a debutat în 1930 după ce în Şimleul Silvaniei a fost descoperită o fabrică clandestină de alcool. Tot printre afacerile vremii nu trebuie să uităm de unul dintre cele mai mari falimente bancare din România: Marmorosch Bank.

„Afacerea Skoda”

Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de corupţie din perioada interbelică a fost „Afacerea Skoda”. Acest scandal s-a lăsat atunci, în anii `30, cu căderea guvernului lui Alexandru Vaida-Voievod.

Scandalul a explodat la 10 martie 1933, când, în urma unui denunţ, inspectorii financiari au descins la sediul firmei Skoda din strada Batiştei din Bucureşti pe motiv că această companie datora statului român impozite de 25 de milioane de lei. În timpul controalelor au fost găsite acte militare secrete care nu aveau ce căuta în birourile firmei Skoda.

Era vorba de documente referitoare la dotarea militară a României, tabela cu calibrul tuturor gurilor de foc ale armatei române, copii după majoritatea contractelor semnate de România cu alţi producători de armament, date cu privire la structura şi producţia uzinelor de armament româneşti Copşa-Cugir, precum şi alte date cu privire la siguranţa graniţelor ţării.

Citiţi articolul complet pe Adevărul Financiar