Ponta: Nu ne-am înţeles cu FMI şi Comisia Europeană. Vor creşterea preţului la gaze şi restructurări în sectorul energetic pe bază de cărbune

România nu a convenit o scrisoare de intenţie cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) din cauză că instituţiile financiare internaţionale au cerut liberalizarea preţurilor la gaze pentru populaţie şi restructurări masive în sectorul producţiei de energie pe bază de cărbune, a declarat premierul Victor Ponta, în cadrul unei conferinţe care a avut loc la Parlament.

Victor Ponta: Principalele ţinte sunt deja atinse, respectiv creşterea economică, am făcut reducerea CAS fără să fie vreun dezastru, exporturile au trecut de 50 de miliarde de euro, vreau să subliniez performanţa Hidroelectrica - pe care am preluat-o cu pierderi, iar anul trecut a avut cel mai mare profit din istoria sa. 

În ceea ce priveşte discuţiile din această vizită, au rămas pe agendă două puncte asupra cărora nu avem încă un acord. În primul rând, continuarea agendei de liberalizare a preţului la gaze naturale pentru populaţie, care înseamnă, de fapt, creşterea preţului. Consumatorii industriali sunt deja de la 1 ianuarie în piaţa liberă, au mai rămas consumatori casnici, adică gospodăriile şi CET-urile. FMI cerea o creştere de la 53 la 62 lei/MWh, pe care noi o considerăm nesustenabilă. Trebuie ca populaţia şi CET-urile să poată să plătească. Până la întâlnirea din aprilie vom veni cu o propunere de calendar sustenabilă. 

Al doilea punct asupra căruia nu ne-am înţeles, dar sper să ne înţelegem în interesul României, este viitorul industriei producătoare de energie electrică pe bază de cărbune - adică Complexul Energetic Hunedoara (CEH) şi Complexul nergetic Oltenia (CEO). Propunerile FMI erau restructurări masive şi radicale, care nu salvează industria şi locuirile de muncă, ci ne trimit într-o spirală negativă. Suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu cu măsuri care să ducă pe termen mediu şi pe termen lung la dispariţia acestui sector esenţial pentru siguranţa noastră energetică şi pentru partea socială. 

Avem nevoie de sprijin politic, am vorvit şi cu cei din Parlament. Avem nevoie de un management mai performant, dar şi de înţelegere din partea sindicatelor. Am văzut zilele trecute manifestări pentru creşterea salariilor. Putem să le mărim şi să le închidem, dar nu cred că cineva vrea aşa ceva.

Cîţu, analist economic: FMI culege acum ce a semănat. Ne-a obişnuit în ultimii cinci ani să semneze scrisori de intenţie deşi nu se făceau reforme

Nesemnarea unei scrisori de intenţie de către Fondul Monetar Internaţional (FMI), în urma misiunii care are loc în perioada 27 ianuarie – 10 februarie la Bucureşti, nu va avea efecte pe termen mediu şi lung şi nu se va resimţi pe pieţele financiare, însă acest lucru se întâmplă pentru „aşa ne-a obişnuit FMI în ultimii cinci ani“, semnând scrisori chiar dacă Guvernul român nu făcea reformele promise, a declarat analistul economic Florin Cîţu.

Aceste două puncte le vom discuta în aprilie la Bucureşti.

Vreau să vă anunţ că am anunţat cele trei priorităţi ale Guvernului: noul Cod Fiscal şi de Procedură Fiscală, o nouă gândire a achiziţiilor publice. Vreau să continuăm, la 1 iulie să avem salariul minim 1.050 de lei, iar în 2016 să avem 1.200 de lei.

FMI s-a împotrivit şi la reducerea TVA la pâine şi la reducerea CAS şi aţi văzut că nu s-a întâmplat nimic rău. Urmează să aplicăm şi reducerea TVA, aşa cum am promis. Cele mai multe lucruri le-am realizat. Ca să semnăm azi o scrisoare trebuie să creştem preţul la gaze şi să băgăm CNH, CE Hunedoara şi CE Oltenia în "restructurare". Acordul, însă, este în vigoare. Sper ca şi în trecut să avem noi dreptate. FMI a dorit o creştere de preţ la gaze, pe care noi o consideră nesustenabilă.

De altfel, premierul Ponta va susţine la ora 13.00 o conferinţă de presă comună cu Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor.

La ultimele negocieri, de zilele trecute principalele probleme rămase nerezolvate au fost legate de solicitarea FMI de lichidare a Complexului Energetic Hunedoara şi de reluare a liberalizării gazelor naturale pentru populaţie.

Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale care au acoperit în 2013 circa 7% consumul de energie la nivel naţional. Compania a fost înfiinţată în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

În privinţa liberalizării gazelor, fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, declara anul trecut că a obţinut acordul Comisiei Europene pentru amânarea acestui proces din 2018 până în 2021. El anunţa atunci că are şi acordul Comisarului European pentru Energie, care atunci era Gunther Oettinger.

Mai puteţi citi:

[<a href="//storify.com/phradamon666/acord-fmi" target="_blank">View the story "acord fmi" on Storify</a>]