Ponta: Noul sistem de redevenţe petroliere va fi discutat cu misiunea FMI în luna noiembrie. România colectează anual doar 200 de milioane de euro
0Raportul Ministerului Finanţelor privind sistemul de redevenţe petroliere va fi discutat cu delegaţiile Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene şi Băncii Mondiale în luna noiembrie, la viitoarea vizită în România a misiunii organismelor financiare internaţionale, a declarat premierul Victor Ponta.
Şeful Guvernului a fost solicitat, miercuri, să precizeze când va fi pus în dezbatere publică noul sistem de redevenţe petroliere.
„Cu siguranţă, raportul pe care îl întocmeşte Ministerul de Finanţe, cu asistenţa Băncii Mondiale, va fi discutat la următoarea vizită a delegaţiei Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţionale şi Băncii Mondiale la Bucureşti, vizită care, din câte ştiu eu, va fi în luna noiembrie“, a anunţat Ponta.
El a menţionat că rezultatul discuţiilor va fi făcut public.
Anterior, Gheorghe Duţu - preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), afirma în luna iunie că nivelul redevenţelor percepute de stat pentru producţia de petrol şi gaze nu va creşte spectaculos în noua legislaţie în domeniu. El a mai anunţat că vor exista diferenţieri în funcţie de tipul zăcământului, urmând să existe niveluri diferite pentru exploatările pe uscat, cele marine şi pentru perimetrele de mare adâncime.
De altfel, inclusiv Ponta spunea atunci că „ideea nu e să iei mult din puţin, ci puţin din mult“. El se referea la un nivel mare al producţiei, în contextul anexării Crimeei de către Rusia şi a prognozelor de atingere a independenţei energetice a României în jurul anilor 2019-2020, când sunt programate să intre în exploatare zăcămintele Exxon şi Petrom din Marea Neagră.
Legislaţia actuală nu face diferenţa între tipurile de zăcăminte, iar nivelul redevenţelor este cuprins între 3% şi 13,5% din valoarea producţiei de hidrocarburi. În 2012, Ponta spunea că nivelul redevenţelor trebuie adus la media europeană. Redevenţele petroliere din România sunt mult mai mici decât cele din Danemarca, Norvegia sau Marea Britanie.
Redevenţele au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în în luna decembrie a acestui an inclusiv, fiind stabilite prin legea de aprobare a contractului de privatizare a Petrom.
Exxon şi Petrom au anunţat în 2012 o potenţială descoperire a unui zăcământ care ar cuprinde între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Pe lângă Petrom şi Romgaz, principalii producători de hidrocarburi din România, şi alte societăţi explorează o serie de concesiuni, precum Lukoil, Chevron, MOL sau Gazprom Neft.
Redevenţele, scandal continuu de zece ani
Nivelul mic al redevenţelor a provocat multe scandaluri în ultimii ani, existând la un moment dat cereri inclusiv pentru naţionalizarea companiei sau pentru îngheţarea preţurilor la carburanţi. De asemenea, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a cerut o "taxa Robin Hood" pe profitul Petrom. Compania, deţinută acum în proporţie de 51% de către austriecii de la OMV, a realizat anul trecut un profit net de peste un miliard de euro.
Anual, România colectează din redevenţele la petrol şi gaze în jur de 200 de milioane de euro, media fiind de 7% din valoarea producţiei.
Mai puteţi citi: