Poate câştiga România de pe urma certei dintre Ucraina şi Rusia? Kievul vrea să cumpere gaze din România

Kievul a iniţiat discuţii cu Germania, România şi Turcia pentru a cumpăra între 2 şi 3,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an de la fiecare dintre cele trei state, în încercarea de a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti, transmite „Kommersant Ucraina“.

Tensiunile dintre Moscova şi Kiev ar putea aduce beneficii României. Naftogaz, compania naţioanlă de energie din Ucraina, vrea să cumpere aproximativ 10 miliarde metri cubi de gaze din Europa, reprezentând o treime din gazul importat din Rusia pentru consumul naţional, a declarat directorul general al societăţii, Evgheni Bakulin, scrie „Kommersant Ucraina“, preluat de agenţia de ştiri Ria Novosti. 

Preţul gazelor naturale este cu aproximativ 30-40 de dolari mai scăzut la mia de metri cubi în Europa faţă de tariful stabilit în contractul semnat în 2009 cu grupul rus Gazprom, a declarat Bakulin.

Statul negociază cu Germania, România şi Turcia cumpărarea a câte 2-3,5 miliarde metri cubi de gaze pe an, pentru a reduce importurile din Rusia, potrivit publicaţiei citate.

Moscova şi Kievul sunt implicate într-o dispută îndelungată privind preţul şi volumul de gaze naturale cumpărat de Ucraina de la Rusia. Guvernul de la Kiev susţine că preţul este prea ridicat, în timp ce Moscova încearcă să obţină, în schimbul scăderii tarifelor, controlul Nafttogaz, compania ucraineană de gaze, asigurându-şi astfel monopol asupra întregului sistem de transport de gaze naturale către Europa.

Ucraina consumă 80 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, acoperind din producţia internă mai puţin de 20 de miliarde de metri cubi. Restul provine din importuri din Rusia şi Turkmenistan, prin Rusia.

Potrivit presei internaţionale, Rusia ar fi de acord să reducă preţul gazelor pentru ucraineni, cu condiţia ca Naftogaz, compania de gaze din Ucraina, să fuzioneze cu Gazprom.

Gigantul rus ar avea astfel controlul conductelor de gaze de pe teritoriul Ucrainei, pe unde trec 80% din gazele ruseşti destinate Europei.

Rusia asigură în prezent un sfert din consumul de gaze al europenilor, dar în ţările din centrul şi estul Europei ponderea este mult mai mare şi poate depăşi 90%, cum e cazul Bulgariei.

În ianuarie 2009, un conflict similar dintre cele două ţări a dus la întreruperea livrărilor de gaze ruseşti către Europa prin Ucraina, timp de trei săptămâni. Multe ţări din centrul şi sud-estul Europei, precum Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Cehia, au avut de suferit. Situaţia a fost atât de gravă, încât utilizatorii industriali, şcolile şi alte instituţii au fost închise, iar resursele energetice au fost raţionalizate.