Planurile ambiţioase ale Guvernului cu autostrăzile - INFOGRAFIE

Executivul a aprobat, printr-un memorandum, termene extrem de ambiţioase pentru finalizarea unor tronsoane de autostradă, însă există şanse reduse ca acestea să fie respectate.

Autostrada Comanic – Braşov ar trebui să fie gata până în 2020, dacă este să dăm crezare datelor care apar în Memorandumul privind prioritizarea investiţiilor, aprobat miercuri de Guvern. Documentul prioritizează investiţiile, pentru a stabili care dintre acestea vor primi finanţare în bugetul pentru anul viitor. 

Proiectele sunt ierarhizate în funcţie de necesitate şi primesc, în document, un punctaj cuprins între 13 şi 100 de puncte. În total, documentul include circa 120 de proiecte de investiţii, iar cele mai multe au obţinut un punctaj cuprins între 70 şi 100 de puncte. 

Salt peste timp cu Autostrada Comarnic - Braşov

Dincolo de punctaje, interesante sunt termele de finalizare trecute în documentul Executivului. De departe cel mai hazardat termen este pentru Autostrada Comarnic – Braşov, care ar trebui să fie gata, potrivit memorandumului, în 2020. Autorităţile au încercat să realizeze proiectul mai întâi în concesiune, fără ca asocierea care câştigase contractul de execuţie să poate obţine finanţare. 

Mai mult, proiectul a primit aviz negativ şi de la Eurostat, care a decis că lucrările nu sunt fezabile prin concesiune, întrucât constructorul nu şi-ar putea recupera banii prin taxă. Până acum, Compania de Autostrăzi a licitat doar partea de proiectare şi construcţie a două loturi, 1 şi 5. Din cele două, doar faza de proiect a lotului 5 are şanse să demareze, întrucât licitaţia pentru lotul 1 a ajuns în faza de contestare şi litigii. Perspectiva de a realiza toţi cei 58 de kilometri ai autostrăzii în următorii patru ani este însă utopică. 

Mai surprinzător este termenul fixat de autorităţi pentru autostrada Ploieşti – Comarnic, un proiect despre care autorităţile de abia au vorbit până acum. Cu toate astea, în memorandumul de prioritizare a investiţiilor, Executivul a fixat ca termen de finalizare 2019. 

Lucrări fără autorizaţie, cu termen de finalizare 2016

În 2016, din cei peste 95 de kilometri de autostradă care ar fi trebuit fi finalizaţi, potrivit planurilor iniţiale ale autorităţilor, vor fi daţi în folosinţă cel mult 15. Executivul lansează noi termene ambiţioase prin care speră să salveze pe ultima sută de metri situaţia. 

De exemplu, în 2016 ar trebui să se încheie proiecte care nu au nici măcar autorizaţie de construcţie. Astfel, ultimii 3,3 kilometri care au mai rămas de executat din Autostrada Bucureşti -  Ploieşti au fost împărţiţi în două secţiuni, de câte 1,7 kilometri. Una dintre acestea este în execuţie, în timp ce pentru cealaltă nu s-a eliberat nici măcar autorizaţia de construcţie. 

„Într-adevăr, pentru lotul care ţine de Bucureşti a fost foarte uşor să se obţină autorizaţie. Există însă un lot de peste un kilometru care ţine de Voluntari, unde de abia s-a pus în dezbatere PUZ-ul. Clar, lucrările nu vor fi gata în acest an“, a comentat pentru „Adevărul“ o sursă avizată. Cu toate astea, în memorandumul Executivului scrie că lucrările vor fi încheiate în acest an. 

Restanţele din 2016, reportate pentru 2017

Autostrada Sebeş - Turda avea, iniţial, ca termen de finalizare anul 2016. Aceasta a fost o surpriză chiar şi pentru conducerea Companiei de Autostrăzi, când s-a descoperit că, pentru unele secţiuni, nu exista autorizaţie. În memorandumul parafat de Guvern miercuri este trecut ca termen de finalizare anul 2017. Cu toate astea, în septembrie, un document realizat chiar de Compania de Autostrăzi arăta că stadiul de execuţie este de sub 13% pentru loturile 1 şi 2 şi de peste 50% pentru loturile 3 şi 4. „Cred că din toate cele patru loturile, lotul 4 are şanse realiste să fie încheiat la anul, pentru că se lucrează în ritm alert“, ne-a comentat aceeaşi sursă.  

La fel de ambiţios pare şi planul Executivului de a termina în 2016 lucrările la lotul 3 din tronsonul Lugoj-Deva, în condiţiile în care, în septembrie, stadiul lucrărilor de abia depăşise 50%. 

Cele mai multe proiecte vizează infrastructura

Dincolo de termenele ambiţioase fixate pentru unele lucrări de infrastructură, demersul autorităţilor de a centraliza într-un document date privind stadiul de realizare a lucrărilor, necesitatea investiţiei, motivul întârzierilor şi motivul pentru care unele lucrări nu au fost recepţionate este salutar. 

Potrivit documentului, cele mai multe din investiţiile trecute în document, respectiv 100 din 119, au ca ordonator principal de credite Ministerul Transporturilor, în timp ce două proiecte au ca ordonator principal de credite Ministerul Justiţiei, două Ministerul Dezvoltării, iar opt Ministerul Mediului. Restul ordonatorilor de credite au în gestiune cel mult un proiect prioritar. În memorandum se precizează şi că au fost identificate proiectele din Transporturi ce pot primi finanţare în exerciţiul 2014 – 2020.