Planul pentru euro va fi anunţat în decembrie. S-au luat în calcul trei variante

Comisia Naţională de fundamentare a Planului Naţional de aderare la zona euro va prezenta proiectul de trecere la euro în decembrie, fiind luate în calcul trei scenarii referitoare la PIB-ul pe cap de locuitor.

Potrivit acestora,  România ar putea ajunge în şase ani să aibă un PIB care să reprezinte 65%, 70% sau 75% din PIB-ul zonei euro. 

Scenariul cel mai echilibrat presupune ca în următorii şase ani, România să abă o creştere economică de 4%, să ţină deficitele sub control (şi cel comercial, şi cel bugetar şi cel de cont curent), ţările din zona Euro să aibă în toată această perioadă creşteri economice de 1% sau 2% maximum. 

În aceste condiţii, PIB-ul României ar putea ajunge la 70% din PIB-ul ţărilor din zona euro. La ora actuală, PIB-ul României este de 59% din nivelul PIB-ului din ţările UE. Spre comparaţie, Ungaria are la ora actuală PIB-ul la un nivel de 64% din PIB-ul ţărilor UE şi se gândeşte să adopte euro când va ajunge PIB Ungariei să reprezinte 90% din PIB-ul Zonei Euro.

Proiectul de adoptare a monedei euro arată că acest grad de convergenţă este sustenabil, deoarece România are zone agrare întinse, iar agricultura locală tinde să devină tot mai automatizată. În plus, oraşe precum Bacău, Craiova, Galaţi şi Iaşi au început să se dezvolte puternic, tinzând să se apropie de nivelul celor din vestul şi centrul ţării – Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov.

România avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în condiţiile în care, în 2000, era la 30%, astfel că a avut cel mai ridicat ritm de convergenţă dintre ţările din Uniunea Europeană, în această perioadă.

În schimb, spre deosebire de restul ţărilor din Europa Centrală şi de Est, România are probleme din cauza deficitului comercial ridicat, care a ajuns la aproape 10 miliarde de lei, la nouă luni. În plus, o parte din acest deficit provine chiar din importurile alimentare ridicate din Unguria şi Polonia.

Altă problemă a României este deficitul bugetar, care în ultimii doi - trei ani a fost cu greu meţinut sub limita angajată prin Tratatul de la Maastricht, de sub 3% din PIB, în ciuda puternicei creşteri economice.

Aceste probleme, precum şi altele conexe, se vor adânci, dacă România nu atinge un grad de convergenţă optim şi sustenabil, în momentul în care va trece la euro, mai arată documentul citat.

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a afirmat, la 2 noiembrie, că s-a decis ca România să treacă la moneda euro din 2024, iar întreg calendarul va fi prezentat în decembrie şi că, până atunci, va fi adoptat un memorandum în acest sens.

La începutul lunii martie 2018, liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat că, la Congresul PSD din acea zi, s-a decis ca România să treacă la euro începând cu 2024, partidul adoptând Convenţia naţională pentru adoptarea euro până în 2024. Ulterior, de la finele lunii martie a fost formată Comisia Naţională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro.

Din zona euro fac parte 19 state dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, care vor deveni 27, începând din martie 2019, după Brexit.