Pierderi şi proteste la Rompetrol

Pierderile Rompetrol Rafinare s-au adâncit cu 72% în primul semestru, ajungând la 119 milioane de dolari. Rezultatele negative anunţate ieri, protestele angajaţilor şi apropierea scadenţei pentru plata datoriei către statul român ţin Rompetrol în tensiune.

Rompetrol continuă seria rapoartelor financiare în care anunţă pierderi. Ieri, compania a raportat un rezultat negativ de 119 milioane de dolari pentru primul semestru, cu 72% mai mare decât în perioada similară din 2009. În acelaşi timp, cifra de afaceri consolidată s-a majorat cu 24%, la 1,76 miliarde de lei. De altfel, oficialii companiei se aşteaptă la un rezultat negativ şi la nivelul întregului an, sperând ca la anul să fie pe zero, iar în următorii doi-trei ani să fie „mai bine".

„Nu muncim degeaba!"

În acest context, ieri, zi de salariu în companie, circa 200 de angajaţi ai Rompetrol de pe platforma Petromidia Năvodari au protestat în faţa sediului central al companiei din Piaţa Presei Libere din Capitală, cerând majorări salariale cu 300 de lei, adică cu 8%.

„Nu muncim degeaba!", „Hoţii!" şi „Hai Patriciu!" au fost câteva dintre scandările protestatarilor, care au folosit vuvuzele pentru a se face mai bine auziţi. Rafinăria Petromidia va intra în revizie în luna septembrie, iar angajaţii ameninţă că nu vor reporni instalaţiile până nu vor primi salarii majorate.

Sindicaliştii spun că majorările salariale erau prevăzute în contractul colectiv de muncă. „Pentru cinci din cele şapte societăţi de pe platforma Petromidia am încheiat protocolul de finalizare a negocierilor anuale privind contractul de muncă. Aici au fost prevăzute creşteri salariale pe care conducerea companiei nu vrea să le mai aplice. Vom merge în instanţă pentru a ne apăra acest drept", a declarat, pentru „Adevărul", Petre Tancău, liderul sindicatului Petrochimistul.

În replică, oficialii Rompetrol spun că cererile angajaţilor nu sunt justificate, în actualele condiţii economice şi ţinând cont de rezultatele negative obţinute de companie în ultimii ani.

„Menţinerea unui echilibru bugetar şi a unei stabilităţi financiare este importantă pentru asigurarea nevoilor operaţionale curente ale unei companii, iar orice scădere neaşteptată a veniturilor poate determina adoptarea unor măsuri drastice pentru compensarea acestora", a declarat Saduokhas Meralyiev, CEO al Grupului Rompetrol.

La începutul acestei săptămâni, directorul general al Rompetrol Rafinare, Cosmin Turcu, a demisionat din funcţie. Surse din cadrul rafinăriei ne-au declarat că plecarea sa are legătură cu acordurile semnate cu sindicaliştii, prin care acestora li s-au promis salarii mai mari.

„Ce ne pasă nouă de Kazahstan?"

Constănţenii veniţi cu cinci autocare să protesteze la 35 de grade Celsius în Bucureşti huiduiau din ce în ce mai tare când un kazah ieşea din clădire, neinspirat, la o ţigară. „Era mult mai bine cu Patriciu. Când nu ne înţelegeam cu directorii, mergeam la preşedinte, adică la el. Ne înţelegeam altfel, era român. Acum cu cine să ne înţelegem?", mai spune Tancău.

Un alt lider sindical, care nu a vrut ca numele să-i fie publicat, spune: „Înainte, dacă voiam să închidem o instalaţie în semn de protest, ne gândeam de două ori, ştiam că sunt banii unui român la mijloc. Acum nu ne mai interesează, instalaţiile sunt ale Kazahstanului, ce ne pasă nouă de ele?".

În această perioadă, compania se confruntă cu tensiuni pe mai multe paliere. Frământarea de la Petromidia vine şi în perioada în care datoria Rompetrol către statul român se apropie de scadenţă. Aceasta chiar dacă Petre Tancău a ţinut să precizeze că nu există nicio conexiune între cele două situaţii.

Rompetrol trebuie să plătească statului român 571 de milioane de euro, reprezentând valoarea unor obligaţiuni emise în contul datoriei istorice a Petromidia, dinainte de privatizare. Obligaţiunile sunt scadente la 30 septembrie 2010. Potrivit ordonanţei de urgenţă care reglementează acest instrument financiar, dacă o parte a datoriei nu este plătită, această sumă este convertită în acţiuni ale statului la Rompetrol Rafinare.

Compania kazahă de stat KazMunaiGaz, proprietarul Grupului Rompetrol, a anunţat că va plăti 100 de milioane de dolari, astfel că îşi va păstra participaţia majoritară, iar statul va deveni acţionar minoritar. Aceasta va fi prima dată când statul român şi cel kazah vor fi parteneri într-o companie.

Pentru România, parteneriatul cu kazahii poate însemna un avantaj pentru urgentarea unor proiecte comune, precum conducta Contanţa-Trieste. Kazahii au declarat de mai multe ori că susţin acest proiect şi vor să se implice atât ca finanţatori, cât şi ca furnizori de ţiţei.

Un alt proiect pentru care Kazahstanul poate livra ţiţei este viitorul complex petrochimic Oltchim-Arpechim, proiect care este în vizorul Ministerului Economiei. Aici ar urma să fie procesat ţiţei caspic, din Azerbaidjan şi Kazahstan.

Pentru România, Kazahstanul mai este important şi datorită resurselor de uraniu, materie primă pentru reactoarele nucleare. România se află în negocieri cu autorităţile de la Astana pentru importul de uraniu kazah, necesar în vederea continuării programului nuclear al României. Ţara noastră şi-a propus realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă până în 2017 şi a unei noi centrale nucleare în decada 2020-2030.

Preţul petrolului a crescut

Rezultatele Rompetrol Rafinare vin pe fondul majorării cu 50% a cotaţiei ţiţeiului, comparativ cu primul semestru din 2009, care a determinat o creştere a capitalului de lucru şi a finanţărilor aferente, precum şi pe fondul deprecierii monedei naţionale (18% pentru leu/dolar şi 4% pentru leu/euro).