Peste 8.000 de angajaţi vor fi concediaţi de la Complexurile Energetice Oltenia şi Hunedoara. Muncitorii vor primi plăţi compensatorii timp de patru ani

Un număr de 8.354 de angajaţi vor fi disponibilizaţi de la Complexurile Energetice Oltenia şi Hunedoara şi de la Compania Naţională a Uraniului (CNU) şi Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului (SNIM), din care 8.060 persoane de la cele două complexuri energetice. Aceştia ar putea beneficia de plăţi compensatorii pentru o perioadă de până în patru ani, estimate la acest moment la suma de 915,68 milioane lei.

Cele patru societăţi asigură aproximativ 18.000 de locuri de muncă.

„Prezentul act normativ propune acordarea venitului lunar de completare şi a unor plăţi compensatorii, ca măsură de protecţie socială de care să beneficieze persoanele disponibilizate din companiilor afectate. Numărul estimat de persoane concediate este de 8.354, din care: 4.063 persoane – Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA (CEH); 264 persoane – Compania Naţională a Uraniului SA (CNU); 3.997 persoane – Societatea Complexul Energetic Oltenia SA (CEO); 30 persoane - Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului SA (SNIM). Totalul cheltuielilor aferente veniturilor de completare aferente acordate pentru o perioada de până la 48 luni este estimat la acest moment la suma de 915.689.000 lei. Aceste măsuri propuse prin prezentul act normativ au în vedere interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu reglementarile interne şi ale armonizării legislaţiei naţionale”, arată nota de fundamentare.

Măsurile de protecţie socială prevăzute prin proiectul de act normativ, respectiv acordarea unui venit de completare pentru o perioadă de maximum 24 până la 48 de luni, sunt tratate ca măsuri de protecţie socială acordate de statul român.

Se stabileşte perioada de aplicare a ordonanţei de urgenţă până la data de 31 decembrie 2032 pentru persoanele disponibilizate prin concedieri colective, în cazul acestor companii.

„Se prevede totodată, prin excepţie de la prevederile art.14 si 15 din Legea 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, plăţile compensatorii prevăzute prin contractul colectiv de muncă pentru pesoanele concediate în conditiile art. 1 se pot suporta integral şi din Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, dar nu mai mult de valoarea totală stabilită prin contractul colectiv de muncă în vigoare la data adoptării prezentei ordonanţe de urgenţă. Este prevăzută o normă tranzitorie în sensul că stabilirii modului de aplicare în timp şi asupra persoanelor a actului normativ în sensul că, persoanele care, la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, beneficiaza de venituri lunare de completare acordate in temeiul prevederilor Ordonantei de urgenta nr. 69/2019, vor primi veniturile de completare pentru perioada stabilită conform legislaţiei în vigoare la data naşterii dreptului”, se menţionează în document.

Acesta prevede că dacă operatorii economici care efectuează concedieri colective sunt în procedură de insolventă sau nu pot achita plăţile compensatorii prevăzute prin contractele colective de muncă, întrucât duc lipsa de lichidităţi, acestea pot fi acordate integral din fondurile alocate cu aceasta destinaţie în bugetul Ministerului Energiei sau din fondurile alocate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, aceste plăţi având acelaşi regim de impozitare ca şi indemnizaţia de şomaj.

Autorii proiectului motivează acordarea plăţilor compensatorii prin faptul că zona în care urmează a se efectua aceste disponibilizări este zonă monoindustrială, iar capacitatea de a absorbi forţa de muncă disponibilizată pe termen scurt este extrem de redusă, impunându-se totodată şi recalificarea personalului disponibilizat, iar impactul social rezultat ca urmare a aplicării unei astfel de măsuri este unul semnificativ în plan local.

Sunt luate totodată în considerare situaţiile financiare ale celor patru companii, precum şi faptul că personalul din zona monoindustrială în care operează societăţile nu vor mai putea realiza, în conditiile limitărilor funcţionale, venituri suficiente pentru satisfacerea nevoilor zilnice de trai proprii şi ale membrilor familiilor, decât în urma reconversiei profesionale.