Peste 800 de unităţi, susceptibile de a fi închise

Consumatorul român nu poate să-şi dea seama dacă salamul pe care îl consumă vine de la o unitate cu igrasie pe pereţi, fără apă curentă sau în care se intersectează fluxurile (murdar şi

Consumatorul român nu poate să-şi dea seama dacă salamul pe care îl consumă vine de la o unitate cu igrasie pe pereţi, fără apă curentă sau în care se intersectează fluxurile (murdar şi curat), atât timp cât produsul are o etichetă cu un termen de garanţie.
Conform lui Gabriel Predoi, directorul general al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, supravegherea sanitar-veterinară se realizează prin aplicarea unei mărci de sănătate, prin certificatul sanitar-veterinar: "Atât timp cât produsele sunt certificate sanitar-veterinar, ele sunt salubre, pentru că se respectă regulile de igienă, pe de o parte, iar pe de altă parte produsele de origine animală sunt supuse unui control de laborator - stabilirea parametrilor fizico-chimici şi microbiologici".
În timp ce ANSVSA spune că toate produsele cu etichetă sunt certificate - nu şi cele din pieţe sau vândute pe marginea drumului -, tot ea se laudă cu amenzile uriaşe date pentru neconformităţi. Numai în luna decembrie, amenzile aplicate unităţilor din sectorul non-animal (morărit-panificaţie, zahăr, ulei, legume procesate) au fost de peste 9 miliarde de lei.
Doar 10 la sută din unităţile care procesează produse animale, conforme UE
Conform statisticilor ANSVSA, la 20 ianuarie, din cele 1103 de unităţi care prelucrează produse de origine animală, 528 erau neconforme reglementărilor europene şi ar trebui închise la 30 iunie 2006. Doar 94 de unităţi (10%) sunt conforme şi au acces pe piaţa unică europeană, 430 şi-au luat angajamentul să fie conforme la data aderării, iar 51 de unităţi beneficiază de perioadă de tranziţie, urmând să se conformeze în doi ani de la aderare. Este de remarcat că, în numai 20 de zile (între 1 şi 20 ianuarie), 75 de unităţi au "migrat" de la "neconforme" la "conforme la data aderării". Pentru cele peste 500 de unităţi neconforme, autorităţile caută diferite soluţii de supravieţuire: 113 au depus dosare pentru fonduri Sapard, 119 s-au angajat că vor progresa utilizând fonduri proprii, 149 de unităţi se vor transforma în unităţi cu vânzare directă - pe plan local -, 46 vor face produse tradiţionale. Autorităţile se grăbesc însă - cu asistenţă europeană - să confecţioneze legislaţia - inexistentă - necesară funcţionării acestor tipuri de societăţi. 101 unităţi sunt declarate fără şansă, urmând să fie închise.

În sectorul nonanimal, numai 6% din unităţi au obţinut "bine"
Pentru sectorul alimentar non-animal (morărit-panificaţie, ulei, margarină, zahăr, conserve), unde nu există perioadă de tranziţie pentru conformare, nici măcar evaluarea nu este încheiată. Conform lui Liviu Rusu, director general pentru siguranţa alimentelor, o primă evaluare se va încheia la 31 martie. Autorităţile române au stabilit 1 octombrie 2006 ca dată-limită pentru conformarea unităţilor, cele neconforme urmând să fie închise la data aderării. Evaluarea s-a împotmolit în starea drumurilor de la ţară, în problemele gripei aviare şi în meandrele statisticii din Registrul Comerţului aplicate la ţară. Liviu Rusu spune că inspectorii sanitar-veterinari găseau la ţară trei brutării în loc de numai una, prinsă în statistici.
Din 4176 de unităţi evaluate (din 7465 în total), numai 6,3% (264 de unităţi) au obţinut "bine"; 3215 sunt "acceptabile cu recontrol", iar 697 "neacceptabile". Din acestea, 85 au fost suspendate temporar, iar 40 închise. Marea majoritate a "neacceptabilelor" - 542 de unităţi - sunt brutării săteşti, unde - ca regulă - lipseşte canalizarea şi apa curentă.