Performanţa aurului, afectată de criptomonede. Cum stau celelalte metale preţioase: argintul, platina şi paladiul

Într-o perioadă de injecţii masive de lichiditate, aurul a "reuşit" contraperformanţa de a scădea, în ultimul an cu 3.7%. Faţă de vârful din august anul trecut până pe 30 iunie se înregistrează o scădere de 14.8%.

Argintul are un profil diferit: deşi a pierdut tot aproximativ 14% din vârf, este mai sus cu aproximativ 44% faţă de acum un an. Aceasta – pentru că argintul are o pondere de utilizare industrială mai mare decât a aurului, inclusiv în industria auto şi a panourilor solare, se arată într-o analiză a XTB România, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varşovia şi realizată de Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB.

Metalele preţioase par a fi, în ultima perioadă, o sursă de dezamăgire. Este, în special, cazul aurului. Teoretic, acesta ar fi trebuit să fie o investiţie deosebit de atractivă în vremuri incerte, cu încercări sociale şi economice. Într-o perioadă de injecţii masive de lichiditate, aurul a "reuşit" contraperformanţa de a scădea, într-un an, până pe 28 iunie, cu 3.7%. Faţă de vârful din august anul trecut până pe 30 iunie se înregistrează o scădere de 14.8%.

Argintul are un profil diferit: deşi a pierdut tot aproximativ 14% din vârf, este mai sus cu aproximativ 44% faţă de acum un an. Argintul, cu o pondere de utilizare industrială mai mare decât a aurului, inclusiv în industria auto şi a panourilor solare, s-a distanţat în ultimul an de valorile relativ scăzute dintr-o perioadă de aproximativ 5 ani începând din 2015.

Platina a pierdut 25% din vârful lunii februarie, dar este încă cu 30% peste nivelul din 30 iunie anul trecut.

Paladiul, cu un avans de 45% într-un an (până pe 30 iunie) şi doar 8.5% distanţă de vârful din mai, stă cel mai bine.

În acelaşi timp, pieţele de capital privesc cu euforie situaţia actuală, încurajate de procesul amplu de vaccinare şi redeschiderea unora dintre economiile majore, fără a lua serios în calcul noi riscuri din zona de sănătate. E o stare de bine în bursele majore, cu vârfuri record atinse în SUA în mai multe zile ale lunii iunie şi în Germania acum două săptămâni.

Ce ar putea explica contraperformanţa metalelor preţioase clasice şi mai ales a aurului? Revenirea rapidă a economiilor e un răspuns. Rezilienţa a fost susţinută de digitalizare şi lucrul la distanţă, alături de reorientarea dinspre anumite cheltuieli din zona de servicii către altele, în zona de bunuri. În ultimele luni, preocuparea că inflaţia va aduce în cele din urmă dobânzi mai mari a jucat, de asemenea, un rol important, aurul preferând în general perioadele de dobânzi scăzute, deşi corelaţia istorică e imperfectă. Totuşi, un alt aspect ar putea fi esenţial: în zona capitalurilor speculative, monedele virtuale au reprezentat un concurent major. O parte din fluxurile care ar fi putut fi dirijate spre aur şi alte metale preţioase au fost, astfel, absorbite de un ecosistem înfloritor, nu doar de bitcoin şi ethereum, ci de o pleiadă de nume şi instrumente relativ noi. Faţă de acum un an (30 iunie), bitcoin este cu 267% mai sus, iar ethereum cu peste 880%. Rezultatul e cu atât mai spectaculos cu cât bitcoin a pierdut 45% din vârf, iar ethereum 48%, până pe 30 iunie - ne putem imagina uşor care ar fi fost procentele de randament dacă cele două cotaţii ar fi fost mai aproape de vârfuri. Seducţia exercitată de monedele virtuale ar putea fi una dintre forţele importante care au dus la o slabă performanţă a aurului în ultimul an.

Care sunt, în acest moment, perspectivele? Prin privirea în oglinda retrovizoare, ar putea părea că aurul este deja un fenomen depăşit, învechit, nepotrivit cu economia digitală, fără alura atractivă a instrumentelor create şi distribuite cu ajutorul tehnologiei. Deşi o anume strălucire, clasică, greu de concurat în inimile fanilor săi rămâne, la prima vedere, metalul preţios e în plin proces de cedare a unei porţiuni din portofoliile investitorilor în favoarea altor active, fie ele de tipul acţiunilor, materiilor prime sau monedelor virtuale (criptomonede). Vorbim aici mai ales despre aur - abordarea pentru argint, platină, paladiu poate fi diferită prin prisma rolului jucat în aplicaţii industriale, inclusiv în domenii în creştere precum electrificarea sectorului auto şi noile tehnologii verzi.

Cu toate acestea, a sucomba în faţa unei abordări pesimiste, ar putea fi, într-un orizont de timp larg, o capcană. Deşi pe termen scurt numeroase incertitudini rămân, în perspectiva noastră nu ar fi o surpriză ca noi maxime istorice să fie înregistrate pe aur în 1 - 2 ani.

O reglementare şi mai restrictivă a criptomonedelor în SUA sau Europa, urmând inspiraţia Chinei posibil în spirit, nu neapărat în formă este, în opinia noastră, un risc real pentru evaluările din domeniu. Dincolo de fluctuaţiile mari pe termen scurt, ar putea fi un catalizator pentru redescoperirea aurului.

Mai important, retragerea trilioanelor de dolari injectate prin programe monetare sau cheltuieli publice în economia globală dinspre SUA, zona Euro, Japonia, Marea Britanie şi multe alte state va fi dificil de făcut într-un ritm ridicat. Vor persista astfel unele preocupări relativ la inflaţie sau preţul activelor, care ar duce, în cele din urmă, la redescoperirea aurului ca factor de diversificare în portofolii. Revizitarea maximelor istorice ale preţului aurului, urmate de depăşirea lor, pe orizont de 1 - 2 ani ar deveni astfel un scenariu de luat în seamă.