Pentru scadenţa decembrie 2013, grâul ia faţa aurului în topul randamentelor, iar ţiţeiul are tendinţe de scădere

Cotaţiile cu scadenţa în decembrie 2013 sunt mai joase decât acum la metalele preţioase şi petrol, dar pentru cereale, cafea şi gaze naturale se preconizează creşteri confortabile.

În contractele internaţionale tip „futures“, investitorii anticipează pentru sfârşitul acestui an scumpiri la grâu, cafea şi gaze naturale, stagnarea cotaţiilor la aur şi argint şi o uşoară ieftinire a ţiţeiului şi porumbului.

În România, cursul euro şi al dolarului va fi stabil, ca şi cotaţiile acţiunilor la „vedetele“ pieţei noastre de capital, reiese din afişările Bursei Monetar-Financiare din Sibiu.

Pe aceste pieţe, numite generic „futures“, comercianţii îşi negociază preţurile anticipate pentru momentul unei scadenţe viitoare, astfel încât la data livrării să fie protejaţi de riscurile inerente tranzacţiilor de lungă durată.

Spre exemplu, partenerii stabilesc un curs pentru o anumită valută la o dată prestabilită, urmând ca în acea zi (scadenţă) să se facă plata la cursul prestabilit, indiferent de cursul la care s-a ajuns efectiv în acel moment.

În cazul euro, pe piaţa Futures a Bursei de la Sibiu, avem o cotaţie de 4,45 lei la zi (în august 2013) şi de 4,47 lei în decembrie. La fel, preţurile diverselor mărfuri cu o anumită importanţă au cotaţii anticipative care conturează cum vor evolua până la sfârşitul acestui an afacerile din acele sectoare de activitate.

Creşteri şi scăderi moderate

Bursa de la Chicago are cotaţii tip „futures“ pentru o categorie amplă de mărfuri, din care am ales pentru exemplificare aurul, argintul, petrolul, grâul, porumbul şi gazele naturale, iar de pe Bursa de la Londra am ales cafeaua.

Dintre toate acestea, doar grâul, cafeaua şi gazele naturale au o tendinţă evidentă de creştere a cotaţiilor de la zi până la scadenţa decembrie 2013, în timp ce aurul şi argintul ar putea avea preţuri relativ egale cu valorile actuale, iar la petrol şi porumb se obsevă chiar o tendinţă de scădere.

Toate aceste evoluţii au în comun moderaţia, în sensul că între preţurile actuale şi cele viitoare, estimate pentru decembrie, sunt semnalate diferenţe mici. O posibilă explicaţie pentru această evoluţie a preţurilor vine din nesiguranţa investitorilor, care par să nu mai creadă nici chiar în vechile „refugii“ aur sau ţiţei.

Se mai poate observa şi că mărfurile comestibile, cum ar fi cerealele sau cafeaua, încep să câştige teren în preferinţele investitorilor.

Dobânzi real-pozitive de la bănci

Şi economisirea de bani într-un depozit bancar este o investiţie ferită de risc, iar vestea bună este că dobânzile oferite acum depăşesc inflaţia prognozată.

Media de peste 5% a dobânzilor acordate pentru depozitele în lei este real-pozitivă, adică valoarea depozitului constituit acum, corectată cu inflaţia pe următoarele luni, va fi mai mare la scadenţa din decembrie.

În plus, depozitul bancar este unul dintre cele mai sigure plasamente financiare.