Pentru Eurostat, România nu există la capitolul economisire. Venitul brut ar trebui să crească cu o rată mai mare decât cea a cheltuielilor finale

Pentru prima dată, Eurostat a publicat indicatorii-cheie trimestriali privind rata economisirii gospodăriilor, cele mai mari cote regăsindu-se în Suedia, Germania şi Olanda. Statistica nu cuprinde însă România, Grecia, Irlanda şi alte două state.

Datele publicate de Eurostat arată că rata de economisire a gospodăriilor este  cea mai ridicată în Suedia, Germania şi Olanda.

În primul trimestru al anului 2018, printre statele membre ale UE, Suedia (18,9%) a avut cea mai mare rată a economiilor, urmată de Germania (17,4%) şi Ţările de Jos (14,1%).

La polul opus al scalei, cele mai scăzute rate de economii au fost înregistrate în Portugalia (4,0%), Regatul Unit (4,4%) şi Spania (5,0%).

Datele pentru Danemarca, Grecia, Irlanda, Austria, Polonia şi România nu sunt disponibile.

Rata de economisire a gospodăriilor adaptată sezonier este definită ca fiind economiile brute ale gospodăriilor, împărţite la venitul disponibil brut al gospodăriei. 

Venitul brut este ajustat pentru modificarea drepturilor la pensie ale gospodăriilor. Cheltuielile brute reprezintă restul venitului disponibil brut al gospodăriei, care nu a fost cheltuit ca cheltuială de consum final. 

Prin urmare, rata de economisire creşte atunci când venitul brut creşte cu o rată mai mare decât cea a cheltuielilor de consum final. Toate variabilele din definiţie sunt în termeni ajustaţi sezonier.

 Rata investiţiilor cele mai ridicate în Suedia, Republica Cehă şi Spania

Pe de altă parte, în primul trimestru al anului 2018, rata investiţiilor în afaceri a fost mai mare în Suedia (28,6%), Republica Cehă (28,1%) şi Spania (27,4%). Regatul Unit (17,9%), Ţările de Jos (19,5%) şi Polonia (20%) au înregistrat cele mai scăzute rate ale investiţiilor în primul trimestru al anului 2018.

Rata de investiţie brută a societăţilor nefinanciare ajustată sezonier este definită ca formare brută de capital fix împărţită la valoarea adăugată brută. Acest raport se referă la valoarea adăugată creată în procesul de producţie a investiţiilor întreprinderilor nefinanciare în active fixe (clădiri, maşini, software, îmbunătăţiri majore ale activelor fixe etc.). Toate variabilele din definiţie sunt în termeni ajustaţi sezonier.