Pensionarii cu pensii mai mari de 4.000 de lei vor plăti contribuţii la sănătate. Cum va fi modificat Codul Fiscal

Pensionarii cu pensii mai mari de 4.000 de lei vor plăti contribuţii la sănătate, potrivit Programului de Guvernare al Coaliţiei PNL-PSD-UDMR, care prezintă şi alte măsuri fiscale legate de TVA şi înfiinţarea Fondului Naţional de Investiţii.

Codul Fiscal urmează a fi modificat în sensul eliminării facilităţii de exceptare de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii care depăşesc 4.000 de lei, conform Programului de guvernare al coaliţiei PNL-PSD-UDMR, pentru perioada 2021 - 2024, depus, marţi, la Parlament.

"Transpunerea imediată a prevederilor Iniţiativei la nivel global privind evitarea erodării bazei impozabile şi a transferului profiturilor, ceea ce va reduce substanţial evaziunea fiscală. Modificarea Codului Fiscal în sensul eliminării facilităţii de exceptare de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii care depăşesc 4.000 de lei. Acordarea restituirilor de TVA şi a altor creanţe ale firmelor în raport cu bugetul numai după compensarea, potrivit prevederilor actuale ale Codului Fiscal, cu obligaţiile aceloraşi agenţi economici către buget", se arată la capitolul fiscalitate.

Ultimele date statistice ale Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP) arată că în luna octombrie 135.439 de pensionari încasau lunar pensii mai mari de 4.000 de lei. Dacă li se va impune plata contribuţiei pentru Sănătate, aceştia vor fi nevoiţi să plătească 10% din suma care depăşeşte plafonul de 4.000 de lei.

Potrivit documentului, se are în vedere şi reducerea TVA pentru deşeurile colectate selectiv.

Pe de altă parte, adoptarea monedei euro reprezintă proiectul strategic de ţară pe termen mediu iar obiectivul principal este atingerea unui PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare de 80% din media UE27 până în 2024.

"După aderarea la Uniunea Europeană, considerăm că adoptarea monedei euro reprezintă proiectul strategic de ţară al României pe termen mediu. În acest sens, ne propunem ca documentele strategice fundamentate şi agreate în anul 2019 de toate instituţiile implicate - Planul Naţional de Adoptare a monedei Euro şi Raportul de Fundamentare a acestui plan - să fie updatate conform unei noi Foi de Parcurs adecvate realităţilor economice şi sociale postpandemice. Obiectivul principal al României îl reprezintă creşterea convergenţei reale cu economiile europene prin atingerea unui PIB pe locuitor la paritatea de cumpărare standard de 80% din media UE 27, la orizontul anului 2024", se arată în document.

Operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare este un alt obiectiv asumat în program iar pe termen scurt se va înfiinţa Fondul Român de Investiţii, urmând ca cele două instituţii să fie ulterior integrate.

"Guvernul României va fi nevoit să susţină eforturile financiare necesare modernizării infrastructurii în următorii ani. Vom asigura un mix echilibrat de finanţare, de natură să asigure un buffer optim în Trezorerie precum şi reintrarea datoriei guvernamentale sub pragul de sustenabilitate pe termen mediu. Obiectivul strategic este acela ca, pe termen mediu, datoria publică să nu depăşească pragul de 60% din PIB (indicator de convergenţă nominală pentru trecerea la euro)", se arată în document.

Potrivit sursei citate, Ministerul Finanţelor va avea în vedere o finanţare netă relativ echilibrată din surse interne şi externe. Se vor asigura finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice preponderent în monedă naţională, pentru a continua procesul de dezvoltare a pieţei interne, în paralel cu accesarea pieţelor externe de capital, în vederea asigurării unor surse robuste de finanţare. Se va păstra caracterul specific al accesării de împrumuturi de pe pieţele financiare internaţionale, în alte valute decât moneda europeană, în condiţiile obţinerii unui raport cost/risc avantajos pentru statul român, a diversificării bazei de investitori şi a utilizării instrumentelor financiare derivate (swap valutar).

Conform documentului, MF va susţine dezvoltarea pieţei titlurilor de stat pentru populaţie, inclusiv prin automatizarea procesului de subscriere şi a plăţii dobânzilor şi rambursării principalului, precum şi prin analiza posibilităţii efectuării subscrierilor online.