Pensiile magistraţilor, mai mari decât salariile din perioada activă. Care sunt cerinţele membrilor CSM

Magistraţii din România au ajuns să primească mult mai mulţi bani la pensie decât obţineau în timpul serviciului activ. Pensiile de serviciu ale acestora nu se calculează în baza contributivitatii, ci că procent de 80-100% din ultimul salariu brut.

Potrivit sursei citate, marea majoritate a judecătorilor şi procurorilor care fac parte din Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM), respectiv 11 din cei 14 membri, se judecă cu instituţia unde lucrează pentru a-şi adauga la salariul şi aşa mare un spor de 25%.

Astfel, judecătorii Bogdan Mateescu, Lia Savonea, Simona Marcu, Mihai Balan, Mariana Ghena, Nicoleta Tînt şi procurorii Codruţ Olaru, Tatiana Toader, Florin Deac, Cristian Ban şi Nicolae Solomon cer acest spor de 25% în baza unei legi votata de Parlament anul trecut, respectiv 157/2020, care modifica legea salarizării personalului plătit din fonduri publice. Legea a fost propusa de un grup de zece deputaţi şi senatori PSD şi a fost votata în perioada când încă PSD mai avea majoritate parlamentara, informează Ziare.com.

De asemenea, potrivit unui articol creat special pentru cei mai fericiţi bugetari ai României, se specifica faptul că "personalul militar, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare, precum şi personalul civil din sistemul de apărare, ordine publica şi securitate naţională care ocupa o funcţie cu acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat beneficiază de un spor la salariul de baza/solda de funcţie de până la 25%, în condiţiile stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite".

Cei 11 magistraţi menţionaţi mai sus s-au adresat Tribunalului din Dâmbovita în toamna anului trecut, cu solicitarea de a obliga CSM să le plătească acest spor, sub pretextul că ar fi discriminaţi în raport cu categoriile precizate anterior.

În cererea de chemare în judecată, magistraţii arată că "se impune că toate persoanele care ocupa o funcţie cu acces la informaţii clasificate să beneficieze, fară discriminare, de acelaşi tratament juridic de care se bucura celelalte categorii profesionale enumerate în cuprinsul dispoziţiilor art. 15^1 din Legea nr. 157/2020, aflate într-o situaţie comparativa din punct de vedere al activităţii şi atribuţiilor", potrivit site-ului Radio Europa Libera.

Curios este faptul că membrii CSM au chemat în judecată instituţia pentru care lucrează şi Consiliul National pentru Combaterea Discriminării şi nu pe cei care au legiferat.

Cert este că magistraţii de la Tribunalul Dâmbovita au decis că dosarul nu este de competenta lor, ci el trebuie soluţionat pe linia conflictelor de munca, la Tribunalul Bucureşti, acolo unde reclamanţii îşi au domiciliul.

Potrivit declaraţiilor de avere, cei 11 judecători şi procurori au venituri cuprinse intre 7.000 de euro şi 8.500 de euro pe luna. Dacă vor avea câştig de cauză în procesul pe care l-au deschis, ei îşi vor mai adauga încă 2.000 de euro la venituri.

Deocamdată, încă nu au luat decizia de a acţiona CSM în instanţă judecătoarele Andrea Annamaria Chis, Evelina Oprina şi Gabriela Baltag, la rândul lor membre ale CSM.

Potrivit sursei citate, un caz concret, care se află în prezent în instanţă, ne aratî că un magistrat care a activat la un tribunal judeţean, s-a pensionat în luna decembrie 2020 şi a avut ultimul salariu net de 17.267 de lei a încasat imediat în luna viitoare o pensie de serviciu de 23.339 de lei, din care s-a scăzut impozitul de 10%, rezultând în final o pensie netă de 21.000 de lei.

Acest lucru arata că în ultimul venit realizat că judecător, respectivului i s-au inclus foarte multe alte sporuri pe care le căştigă judecătorii, iar metoda care a devenit o practica intre magistraţii. 

Cazul amintit a ajuns în instanţă pentru că magistratul este nemulţumit de cuantumul pensiei de 21.000 de lei, acesta judecandu-se cu casa de pensii pentru faptul că la stabilirea pensiei de serviciu ar trebui să cuprindă valorile actualizate în care să fie incluse şi alte drepturi recunoscute prin hotărâri judecătoreşti. Prin urmare, este posibil că la finalul procesului pensia de lux a magistratului respectiv să crească şi mai mult.

Totodată, magistraţii "speciali" au beneficiat din plin de orice creştere a punctului de pensie. Astfel, daca din anul 2017 şi până în prezent pensia minima a crescut de la 520 de lei la 800 de lei în prezent, un magistrat care incasa în anul 2017 o pensie de 19.929 de lei a ajuns în prezent la o valoare de 27.702 lei/lunar, ceea ce înseamnă că în acest interval şi-a mai adăugat la venituri încă zece pensii minime.