Pensii: reacţii dure faţă de limitarea plasamentelor Pilonului II

Statul pregăteşte un proiect normativ care va limita posibilitatea fondurilor de pensii publice administrate privat de a investi în plasamente private. Faţă de această intenţie, mai multe organizaţii, printre care Consiliul Investitorilor Străini (CIS) sau Business Leaders, au reacţionat în termeni destul de fermi.

Steven van Groningen, preşedintele CIS, a spus, într-un briefing organizat de Camera de Comerţ Britanico-Română, că o astfel de limitare „nu este deloc binevenită, în contextul în care România are nevoie de investiţii pentru a-şi asigura creşterea economică“.

Scrisoare deschisă către CSSPP

La rândul său, fundaţia Romanian Business Leaders solicită, într-o scrisoare deschisă adresată Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), revizuirea proiectului de normă pentru modificarea şi completarea Normei nr. 11/2011 privind investirea şi evaluarea activelor fondurilor de pensii private, în sensul de a elimina restricţia impusă fondurilor de pensii administrate privat de a aloca fonduri în investiţii private de capital.
„Fondurile de investiţii private de capital au direcţionat plasamente în Romania, în general spre companii cu capital autohton, sprijinindu-le să se dezvolte în continuare. Posibilitatea iniţial prevăzută ca fondurile de pensii să poată finanţa fondurile de investiţii private de capital deschidea noi oportunităţi de investiţii şi dezvoltare a economiei private româneşti. Noua prevedere prin care CSSPP restricţionează fondurile private de pensii elimină oportunităţile de finanţare a companiilor româneşti şi de sprijinire a dezvoltării capitalului autohton, limitând procesul de relansare economică a României“, argumentează autorii scrisorii.

Relansarea economică va fi limitată

Potrivit Business Leaders, prevederea în cauză limitează procesul de relansare economică a României prin:
- limitarea accesului la finanţare pentru dezvoltare al companiilor prin intermediul fondurilor de investiţii private de capital (numeroase companii fanion din România au fost sau sunt finanţate, în prezent, inclusiv prin intermediul fondurilor de investiţii private de capital - Softwin, BitDefender, Siveco, Total Soft, La Fântâna, MedLife, RCS-RDS etc.);
- mai puţine locuri de muncă create (în prezent, companiile care beneficiază de investiţii din partea fondurilor de investiţii private de capital angajează, în România, peste 50.000 de oameni);
- mai puţine proiecte inovative finanţate;
- scăderea activităţii IMM-urilor locale;
- scăderea investiţiilor în economie şi, mai ales, a finanţării europene condiţionată de cofinanţare locală; (în ultimii 15 ani, fondurile de investiţii private de capital au finanţat cu peste 2 miliarde de euro proiecte şi companii private în România);
- nedezvoltarea pieţei financiare şi a bursei de valori, având în vedere că, în numeroase cazuri la nivel european, exit-ul fondurilor de investiţii private de capital se realizează prin listarea companiilor la bursă.