Păun: Nostalgici după comunism, guvernanţii din ultimele decenii au luat tot ce e mai prost din alte ţări

Nostalgici după comunism, guvernanţii au luat tot ce e mai prost în alte ţări, în loc să ne uităm în jurul nostru şi să împrumutăm practici care ar ajuta cu adevărat economia să crească, consideră economistul Cristian Păun, profesor la ASE.

„Cum spui ceva despre libertate economică sau liberalism cum se găsesc o grămadă să bocească sistematic: că e reîntoarcere la feudalism, că e o relicvă barbară, că e caducă ideea, că e prea simplă, că..., că... ”, scrie economistul pe pagina sa de Facebook

România ultimelor decenii a fost într-un haos guvernamental. Un haos înţeles în sens negativ. Cu aceşti oponenţi ai libertăţii economice lipiţi strâns de butoanele economiei am împrumutat, mai mereu, ceea ce e mai prost din alte ţări. Adică intervenţionismul lor numit pompos ”politică publică”. Haosul a fost potenţat şi de intrarea în Uniunea Europeană care a devenit, mai degrabă, un promotor al acestor idei din diferite ţări membre la rang de ”politică comună”.

Nici vorbă să ne uităm la alte ţări şi să luăm de la ele ce e mai bun:

- De la Elveţia să luăm politica monetară şi modul de a avea grijă de moneda lor (încă informal strâns legată de aur, formal a fost până în 2004). Sau, de ce nu, descentralizarea teritorială a administraţiei publice;

- De la SUA să luăm implicarea redusă a bugetului de stat în cheltuieli ce ţin de individ (educaţie, sănătate) şi împingerea în sfera privată cât mai mult a acestor servicii (am adăugat un grafic în acest sens);

- De la ţările nordice libertatea economică sau corupţia redusă;

- De la Chile să luăm sistemul lor de pensii (chiar şi China rurală e relevantă în acest caz);

- De la Germania să luăm industrializarea sau competitivitatea lor;

- De la Polonia modul în care au privatizat companiile lor de stat;

- De la Georgia sistemul lor suplu de taxare (7 taxe) etc.

Noi ne-am uitat în jurul nostru cu ochiul intervenţionistului (încă nostalgic după comunism) şi am luat toate prostiile de la ei: split-tva, salariul minim, fonduri suverane de stat, bănci de dezvoltare de stat, subvenţii, ajutoare de stat, politică monetară expansionistă, dezvoltare prin îndatorarea statului etc. Cum a mai apărut o prostie (de exemplu, wage-led-growth strategy) cum ne-am grăbit să o înghiţim pe nemestecate.

Sigur, primesc adesea replica: unde mai vezi omule stat minimal în lume? Unul minimal care să combine toate de mai sus (şi încă multe altele) e mai greu de găsit astăzi. Dar uitaţi că pe bucăţele găseşti state care sunt mult mai liberale şi mai performante decât economia românească.

Mi se spune: cum ar trebui guvernată România în viitor? Foarte simplu: preluând aceste bune practici de mai sus şi adaptându-le (dacă este cazul) la realitatea românească. Anulând toate aberaţiile din ultima perioadă prezentate ca panaceu sau ca motor de dezvoltare pentru România.

Libertatea economică e esenţială pentru multe lucruri. Studiile din afară au demonstrat demult această concluzie. Între libertate economică şi prosperitate (GDP/loc.) există o legătură direct proporţională, la fel şi cu inovarea, şi cu antreprenoriatul etc. E demonstrat demult (inclusiv empiric) că mai multă libertate economică ajută dezvoltarea.

Sigur, pentru cei care vor să ne ţină în sclavie libertatea este mereu ultimul lucru pe care ni-l doresc.