Partea nevăzută a creşterii economice: recesiunea a lovit trei judeţe în 2015. În anul de „boom“ 2008, 14 judeţe erau, de fapt, pe minus - INFOGRAFIE

Anul trecut, Produsul Intern Brut a crescut doar ca medie naţională, cu 3,7%, faţă de 2014. În Ialomiţa şi Sălaj, economia locală a scăzut cu 0,7%, iar în Teleorman - cu 2,1%. În 2008, când economia creştea cu 7,3%, 14 judeţe ieşiseră pe minus, anticipând criza din 2009-2010.

Teleorman, Sălaj şi Ialomiţa sunt judeţele pentru care 2015 a fost un an de recesiune, nu de creştere economică, Produsul Intern Brut al acestora fiind în scădere faţă de 2014, reiese din datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

Mai exact, în timp ce media naţională creştea cu 3,7%, surprinzându-i şi pe cei mai optimişti oficiali, economia locală a Teleormanului scădea cu 2,1%, a Sălajului cu 0,7% şi a Ialomiţei cu 0,7%.

La limita stagnării, cu creşteri sub 1% a economiei locale, se găsesc judeţele Mehedinţi, Constanţa (!) şi Brăila. În acelaşi timp, peste media naţională au evoluat 20 de judeţe plus municipiul Bucureşti, topul creşterilor fiind dominat de Ilfov, Braşov şi Cluj, fiecare cu +5,7%.

În 2008, o treime din ţară anunţa recesiunea

Ceea ce s-a întâmplat în cele trei judeţe cu scădere în anul de creştere 2015 este un fel de repetare a istoriei: în 2008, când media naţională a economiei creştea cu peste 7%, nu mai puţin de 14 judeţe erau de fapt pe minus, mai arată datele centralizate la CNP.

Cele mai multe judeţe care în 2008 erau deja în recesiune se află în partea de nord, unde infrastructura se găsea într-un stadiu incipient de dezvoltare sau chiar lipsea din teren.

Interesante, din acest punct de vedere, sunt - la polul opus - judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, cu creşteri de 21,7%, respectiv 25,5% în 2008.

Care să fi fost secretul acestor recorduri? Simplu: în acel an se aflau în plină forţă şantierele de construcţie a Autostrăzii Soarelui (tronsonul Drajna-Feteşti) şi, respectiv, de reabilitare a liniei CFR Bucureşti-Constanţa în vederea atingerii vitezei comerciale de 160 km/h la trenurile de persoane.

În aceeaşi ordine de idei, sunt de urmărit şi judeţele care în 2008 erau pe minus, dar în 2015 n-au mai scăzut, având avantajul că între timp (li) s-a dezvoltat infrastructura.

S-a remarcat, astfel, în primul rând Clujul, unde în ultimii ani au „explodat“ şi lucrările de infrastructură, dar şi investiţiile străine.

De asemenea, Aradul este judeţul în care economia scădea în 2008, pe fondul precarităţii infrastructurii, pentru ca în 2015 creşterea locală să fie în ton cu media naţională, după o dezvoltare spectaculoasă a infrastructurii.

Creşte prăpastia dintre bogaţi şi săraci

Produsul intern brut al României a fost anul trecut de circa 160 de miliarde de euro, ceea ce corespunde unui nivel de 8.000 de euro pe cap de locuitor.

În urma evoluţiilor faţă de 2014, diferenţele dintre judeţele bogate şi cele sărace au crescut, cu câteva excepţii.

Cele mai dezvoltate zone din ţară erau, anul trecut, Capitala - cu un nivel al PIB/locuitor de 20.873 de euro - şi judeţele Constanţa (11.212 euro/locuitor), Timiş (10.601 euro/locuitor), Cluj (10.253 euro/locuitor), Ilfov (10.148 euro/locuitor) şi Braşov (9.918 euro/locuitor).

Cele mai puţin dezvoltate judeţe din România sunt Vaslui, cu un nivel al PIB de 3.676 euro/locuitor în 2015, Giurgiu (4.095 euro/locuitor), Botoşani (4.215 euro/locuitor), Mehedinţi (4.328 euro/locuitor) şi Teleorman (4.341 euro/locuitor).

Practic, şi aici iese în evidenţă faptul că veniturile sunt mari acolo unde şi infrastructura este dezvoltată, aceasta acţionând ca un magnet pentru investiţiile străine.

Apoi Bucureştiul, Ilfovul şi Constanţa sunt în mod tradiţional preferatele investitorilor străini, tot datorită dezvoltării infrastructurii, iar Clujul se remarcă prin dinamica investiţiilor în tehnologie.

Pentru 2016, CNP anticipează diferenţe mai mici între ratele de creştere economică din diferitele regiuni. Astfel, cel mai modest avans, de 3,9%, ar urma să fie înregistrat în Bucureşti, în timp ce judeţul Călăraşi va avea cea mai mare creştere a PIB, de 4,9%.

Pentru întreaga economie, Comisia Naţională de Prognoză estimează un avans de 4,2% în 2016.