Partea bună a recesiunii: cu cât se înrăutățește economia, cu atât trăim mai mult
0Un nou studiu demarat de patru economiști arată că recesiunea aduce, de cele mai multe ori, efecte pozitive asupra vieții populației țărilor afectate de schimbările social-economice.
Există un motiv pentru care guvernele cheltuiesc atât de mulți bani din bugetul contribuabililor pentru a-și scoate economiile din recesiune. Dar un număr tot mai mare de cercetări sugerează că recesiunile sunt bune pentru cel puțin un lucru: longevitatea. În mod ciudat, se pare că recesiunile economice chiar prelungesc viața oamenilor, transmite Business Insider.
Cele mai recente dovezi provin din "Lives vs. Livelihoods", o nouă lucrare realizată de patru cercetători conduși de economista Amy Finkelstein. Aceștia au constatat că, în timpul Marii Recesiuni, între 2007 și 2009, ratele mortalității în rândul americanilor, ajustate în funcție de vârstă, au scăzut cu 0,5% pentru fiecare salt de 1 punct procentual în rata șomajului dintr-o zonă. Cu cât numărul de șomeri era mai mare, cu atât oamenii trăiau mai mult - în special adulții de peste 64 de ani și cei care nu aveau studii superioare.
„Aceste reduceri ale mortalității apar imediat”, au concluzionat economiștii, „și persistă timp de cel puțin 10 ani”. Efectele au fost atât de mari încât recesiunea a oferit unei proporții de 4% din cei în vârstă de 55 de ani cu un an în plus de viață. Iar în statele care au înregistrat salturi mari ale șomajului, oamenii au fost mai predispuși să declare că au o stare de sănătate excelentă. Se pare că recesiunile ne ajută să rămânem mai în formă și să trăim mai mult.
Întrebarea, desigur, este de ce. Economiștii au exclus o mulțime de explicații posibile. Lucrătorii concediați nu își foloseau timpul liber pentru a face mai multe exerciții fizice sau nu reduceau consumul de tutun sau de alcool din cauza lipsei de bani. Bolile infecțioase precum gripa și pneumonia au continuat să se răspândească, chiar dacă mai puțini oameni mergeau la serviciu și luau masa în oraș. Pensionarii nu păreau să primească îngrijiri mai bune, chiar dacă creșterea ratei șomajului a facilitat suplimentarea personalului din centrele de îngrijire. Deci, care ar putea fi explicația?
Cum poate șomajul mai ridicat să ducă la o viață mai lungă?
Răspunsul a fost poluarea. Economiștii au constatat că județele care au înregistrat cele mai mari pierderi de locuri de muncă în timpul Marii Recesiuni au înregistrat și cele mai mari scăderi ale poluării aerului, măsurate în funcție de nivelurile de particule fine PM2,5.
Asta se întâmplă deoarece, în timpul recesiunilor, mai puțini oameni merg cu mașina la serviciu. Fabricile și birourile își reduc activitatea, iar oamenii își reduc consumul de energie pentru a economisi bani. Toată această activitate redusă duce la un aer mai curat.
Acest lucru ar explica de ce lucrătorii fără diplomă universitară s-au bucurat de cele mai mari scăderi ale mortalității: Persoanele cu locuri de muncă cu salarii mici tind să locuiască în cartiere cu mai multe toxine de mediu. Ar explica, de asemenea, de ce recesiunea a redus mortalitatea cauzată de bolile de inimă, sinucideri și accidente de mașină - cauze de deces legate toate de efectele fizice și mentale ale PM2,5. În general, au constatat economiștii, aerul mai curat a fost responsabil pentru mai mult de o treime din scăderea mortalității în timpul Marii Recesiuni.
Noua lucrare, împreună cu alte cercetări privind recesiunile, reamintește că creșterea economică nu este - și nici nu ar trebui să fie - singura măsură a bunăstării noastre colective. Dacă recesiunile salvează vieți, acest lucru vine cu un corolar: perioadele de boom costă vieți. O economie care funcționează la maxim creează mai multe locuri de muncă - dar generează și tot felul de efecte secundare nevăzute, dar dăunătoare. „Constatările noastre sugerează compromisuri importante între activitatea economică și mortalitate”, concluzionează autorii.
Sigur, creșterea economică oferă locuri de muncă, dar nu ne spune nimic despre sănătatea copiilor, despre siguranța cartierelor sau despre durabilitatea planetei. „Care este rostul de a avea atâția bani”, se întreabă degrevanții, „dacă ne fac să ne fie mai rău?”.