Parlamentul obligă Guvernul să construiască Autostrada Unirii

Legea prin care Guvernul este obligat să construiască Autostrada Unirii, Târgu Mureş - Iaşi, a fost adoptată miercuri de plenul Camerei Deputaţilor, parlamentarii ALDE ameninţând că nu vor vota bugetul ţării pe anul 2019 dacă nu este inclus şi acest proiect.

Legea a fost adoptată cu 261 de voturi „pentru“, două voturi „împotrivă“ şi cinci abţineri. Proiectul a fost iniţiat în luna mai a anului trecut de un grup de 71 de parlamentari de la toate partidele politice, cu excepţia ALDE.

Acum, însă, ALDE susţine acest proiect, vicepreşedintele Varujan Vosganian spunând în plenul Camerei Deputaţilor că parlamentarii ALDE din Moldova nu vor vota bugetul pe 2019 dacă în el nu e inclusă Autostrada Unirii. „Nu fac ameninţări, dar pentru parlamentarii ALDE din Moldova prezenţa acestui obiectiv în legea bugetului este o condiţie obligatorie ca noi să votăm legea bugetului pe 2019“, a declarat miercuri Vosganian. El a afirmat că în ultima vreme, Guvernul a început să aibă o altă unitate de măsură: kilometrul de autostradă.

311 kilometri de autostradă în numai 4 ani

Proiectul de lege obligă Guvernul să construiască Autostrada Unirii cu finanţare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor.

Conform proiectului, autostrada, cu o lungime de 311 kilometri, trebuie construită în numai 4 ani, iar licitaţiile trebuie începute în 30 de zile de la adoptarea legii. Valoarea investiţiei a fost estimată la 8,9 miliarde de euro. Iniţiatorii legii au criticat întârzierile Guvernului, care îşi propunea ca abia în 2021 să înceapă realizarea studiilor de fezabilitate pentru această autostradă.

„Cuantificăm zece ani de studii şi zeci de milioane de euro cheltuite pe studii de fezabilitate, studii care zac neatinse prin sertare. Oricât de mult are nevoie România de o autostradă de legătură între Moldova şi Transilvania, acţiunile Guvernului denotă o totală lipsă de strategie şi direcţie“, se arată în expunerea de motive.

Proiectul va fi transmis acum spre promulgare preşedintelui Iohannis. 

Preşedintele Klaus Iohannis a avut la sfârşitul lunii trecute o întâlnire cu o delegaţie a asociaţiilor „Moldova Vrea Autostradă“, „Împreună pentru A8“ şi „Pro Infrastructura“. El spunea atunci că, în pofida susţinerii Comisiei Europene şi a disponibilităţii fondurilor europene, nu există voinţă la nivel guvernamental pentru autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni.

Reprezentanţii celor trei asociaţii i-au înmânat atunci preşedintelui României un memoriu cu privire la autostrăzile Moldovei, document care cuprinde parcursul acţiunilor societăţii civile, corespondenţa cu autorităţile responsabile, dar şi aspecte de ordin istoric, tehnic, economic, geostrategic şi social.

Comisia de Prognoză lucrează la studiul pentru numai jumătate din proiect

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) lucrează, în momentul de faţă, la studiul de fundamentare pentru Autostrada Unirii, a declarat recent preşedintele instituţiei, Ion Ghizdeanu, pentru „Adevărul“. Cu toate acestea, Prognoza se va ocupa numai de jumătate din proiect, respectiv doar de secţiunea de la câmpie, Târgu Neamţ – Iaşi– Ungheni, precum şi de podul de la Ungheni care ne va uni cu Republica Moldova. Cealaltă jumătate, cea grea, prin munţi, este momentan în aer.

„Târgu Mureş – Târgu Neamţ a rămas la ministrul Transporturilor. Nu ştiu nimic...“, ne-a declarat Ion Ghizdeanu.

În ceea ce priveşte detaliile construirii acestei porţiuni de autostradă, Ion Ghizdeanu ne-a spus că va costa aproximativ 2,5 miliarde de euro şi că studiul ar putea fi aprobat încă din luna noiembrie, urmând ca în prima prima parte a anului 2019 să aibă loc semnarea contractului şi negocierea competitivă, conform legii achiziţiilor. Termenul de realizare este 4-5 ani. Ca şi în cazul Autostrăzii Ploieşti – Braşov, constructorul va primi o bonificaţie de 100 de milioane de euro pe an, dacă termină construcţia mai devreme, iar penalizarea va fi tot de 100 de milioane de euro, pentru fiecare an de întârziere. 

În schimb, deputatul Cătălin Drulă susţine că din acest moment „se termină aventura subordonării proiectului la Comisia de Prognoză”, deoarece „proiectul prevede explicit că Ministerul Transporturilor gestionează proiectul”.